Cum au muls fermierii greci fondurile UE de pe urma unor vaci imaginare

Fermierii greci au solicitat subvenţii europene pentru zeci de mii de animale în plus faţă de numărul pe care îl pot justifica evidenţele oficiale ale ţării, potrivit unei analize POLITICO a datelor guvernamentale. Constatarea riscă să amplifice un scandal mai larg privind subvenţiile agricole din Grecia.

Analiza evidenţiază discrepanţe între efectivele de bovine în scădere raportate de ELSTAT, agenţia de statistică a Greciei, şi subvenţiile înregistrate de Ministerul Agriculturii elen.

Scandalurile recente din agricultură au determinat guvernul de la Atena să promită reforme şi să intensifice controalele în acest sector.

„Zootehnia greacă începe un nou capitol. Îşi îndeplineşte angajamentele faţă de UE şi intră într-o nouă eră în sectorul agricol — una guvernată de reguli, transparenţă şi credibilitate”, a declarat ministrul Agriculturii, Margaritis Schinas, în cadrul unei conferinţe de presă din iunie.

Însă discrepanţele dintre date sugerează că mai este mult de făcut până când guvernul va dispune de suficiente informaţii pentru a putea gestiona problemă.

Pentru 2024, datele Ministerului Agriculturii arată că autorităţile elene au plătit subvenţii europene pentru aproximativ 260.000 de vaci de lapte, potrivit cifrelor citate de un site grec de ştiri agricole şi confirmate de Ministerul Agriculturii.

Deoarece o vacă de lapte produce, în general, un viţel pe an, aceste vaci ar fi trebuit să adauge aproximativ acelaşi număr de viţei la efectivul naţional. Datele Ministerului Agriculturii arată, de asemenea, că în 2024 aproximativ 70.000 de bovine au fost sacrificate pentru carne, ceea ce le face, de asemenea, eligibile pentru subvenţii.

Grecia nu publică cifre complete privind bovinele sacrificate din cauza vârstei, scăderii productivităţii sau bolilor. Însă trei crescători greci de bovine au declarat pentru POLITICO că astfel de eliminări reprezintă aproximativ 20% din efectiv în fiecare an. Având în vedere că în 2024 existau aproximativ 600.000 de bovine în Grecia, potrivit ELSTAT, acest lucru ar însemna o scădere cu aproximativ 120.000 de animale.

Coroborată cu datele privind subvenţiile, această estimare sugerează că efectivul naţional ar fi trebuit să crească cu aproximativ 70.000 de animale în acel an.

În schimb, datele compilate de ELSTAT în urma anchetelor anuale arată că efectivul naţional a fost în scădere, de la aproximativ 640.000 de bovine în 2023 la 600.000 în 2024 şi la 520.000 în 2025, potrivit celor mai recente cifre publicate în iunie.

Discrepanţa ar putea fi chiar mai mare, a declarat Nikos Dimopoulos, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Kavala. De exemplu, unele dintre animalele sacrificate ar fi putut fi importate, în loc să fi fost eliminate din efectivul naţional. În majoritatea anilor, Grecia este importator net de bovine vii şi exportă doar un număr mic.

„Nu există nicio supraveghere şi nu putem avea o cifră exactă, pentru că nu există date precise”, a declarat Dimopoulos.

Autorităţile efectuează doar controale prin sondaj sau demarează investigaţii în urma unei plângeri.

Discrepanţe similare apar şi în evidenţele Greciei privind ovinele şi caprinele. ELSTAT a raportat o populaţie de aproximativ 8,8 milioane de animale în 2025, în timp ce aproximativ 15,7 milioane erau înregistrate în Sistemul Integrat de Informaţii Veterinare al ţării, o bază de date guvernamentală.

Doi oficiali ai Ministerului Agriculturii, care au beneficiat de anonimat deoarece nu erau autorizaţi să comenteze subiectul, au declarat că ministerul nu este responsabil pentru menţinerea evidenţelor privind efectivele de animale şi se bazează pe date furnizate de municipalităţi. Potrivit experţilor, ţara nu dispune de un registru sigur şi fiabil pe baza căruia să fie acordate subvenţiile pentru animale.

„Dacă nu realizăm un recensământ naţional al animalelor, pentru a vedea ce avem în realitate, nu vom avea o imagine clară”, a spus Dimopoulos.

Plângerile privind discrepanţa dintre subvenţiile înregistrate şi dimensiunea oficială a efectivului naţional de bovine au fost înaintate Parchetului European de partidul de stânga Elas, înfiinţat recent de fostul premier Alexis Tsipras, care a realizat propriul studiu privind efectivele de animale.

„Au fost trimise plângeri către EPPO”, a declarat Thomas Moschos, responsabilul partidului pentru politică agricolă.

El a adăugat că Asociaţia Agricolă din Kastoria, o organizaţie a micilor fermieri al cărei preşedinte este, împreună cu alte asociaţii, a transmis deja cazuri autorităţii.

EPPO, care a refuzat să confirme că investighează acest subiect, instrumentează deja zeci de cazuri care implică persoane suspectate că au primit fonduri agricole europene pentru păşuni pe care nu le deţineau sau nu le închiriau ori pentru activităţi agricole pe care nu le-au desfăşurat.

În iulie, instituţia a anunţat că a pus sub acuzare 22 de persoane, inclusiv patru parlamentari ai partidului de guvernământ Noua Democraţie, în cadrul anchetei privind fraudele cu subvenţii agricole. Procesele parlamentarilor vor începe la Atena în octombrie. Toţi neagă că ar fi comis vreo faptă ilegală.

Veterinarii şi oficialii OPEKEPE — agenţia care era responsabilă anterior de distribuirea fondurilor agricole europene şi care a fost desfiinţată din cauza scandalului privind subvenţiile agricole — ar fi jucat un rol în umflarea evidenţelor privind efectivele de animale, potrivit unui document înaintat de EPPO Parlamentului grec, prin care se solicită ridicarea imunităţii mai multor parlamentari.

Unul dintre cazurile investigate de EPPO, care îl vizează pe un parlamentar al partidului Noua Democraţie, se referă la presupuse plăţi de subvenţii către un crescător pentru mai multe vaci decât deţinea în realitate. Potrivit dosarului consultat de POLITICO, parlamentarul l-a sunat pe un oficial de rang înalt al OPEKEPE pentru a face presiuni în vederea efectuării plăţii şi a afirmat că un medic veterinar modificase deja numărul de animale deţinute de crescător în baza de date oficială veterinară, majorând subvenţia la care acesta era eligibil. Cazul va fi judecat pe 2 octombrie.

Scandalul a determinat guvernul să introducă noi măsuri de control, precum un sistem electronic de identificare a oilor şi caprelor, folosind capsule introduse în stomac, cunoscute sub denumirea de bolusuri. Sistemul urmează să fie testat în acest an în fermele cu peste 900 de animale, acoperind aproximativ 700.000 de oi şi capre, înainte de a fi extins în anii următori.

În martie, Grecia a transmis autorităţilor UE un plan de acţiune care stabileşte măsuri pentru prevenirea acordării necorespunzătoare a fondurilor agricole.

Comisia Europeană a declarat că va colabora cu Grecia pentru a contribui la „îmbunătăţirea în continuare a gestionării” subvenţiilor agricole europene. „Se înregistrează progrese importante”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, într-o declaraţie scrisă. „Dar mai sunt lucruri de făcut.”