Criza siriană: Războiul ar putea fi zădărnicit de Iran (Nezavisimaia Gazeta)
Pregătindu-se 'să-i vină de hac' regimului de la Damasc, Washingtonul speră că Teheranul nu se va amesteca în conflict: în orice caz, preşedintele Iranului a vorbit doar despre ajutor alimentar şi medical. La Washington se vorbeşte despre intenţia liderilor iranieni de a accepta o înţelegere cu SUA de dragul ridicării sancţiunilor împotriva Republicii Islamice. Se ia în calcul chiar şi posibilitatea ca Teheranul să convingă Damascul să predea armele chimice Moscovei. Însă, experţi intervievaţi de cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta subliniază că Iranul, la fel ca Rusia, continuă să acorde regimului sirian sprijin politic şi să-i ofere informaţii secrete.
Cum va reacţiona Iranul la atacul american asupra Siriei? Această problemă este intens dezbătută peste ocean, unde a fost minuţios analizat discursul preşedintelui iranian Hassan Rohani, susţinut în faţa consiliului de experţi.
Rohani a condamnat intervenţiile militare în regiune, mai ales în Siria, şi a subliniat că securitatea regională rămâne prioritară pentru Teheran, însă fără a menţiona că preşedintelui sirian Bashar al-Assad i s-ar putea oferi sprijin militar. 'Dacă se va întâmpla ceva poporului sirian, Iranul îi va trimite alimente şi medicamente', a spus preşedintele Rohani.
Înainte de aceasta, congresmeni americani exprimau temeri cu privire la faptul că, drept replică la atacarea Siriei, organizaţia 'Hezbollah', cu legături în Iran, va ataca obiective din SUA şi Israel. De altfel, discursurile susţinătorilor cursului ferm din cadrul conducerii iraniene confirmă aceste presupoziţii.
Astfel, comandantul-adjunct al Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, Hossein Salami, a declarat că, în urma unui atac împotriva Siriei, 'va fi supusă pericolelor securitatea naţională a SUA', iar comandantul unităţii de voluntari 'Basij', Mohammad Reza Naqdi, a atenţionat la rândul său că 'intervenţiile ilegale ar putea provoca ample contramăsuri împotriva SUA'.
Însă aceste atenţionări sunt lipsite de concreteţe, iar tonul declaraţiilor făcute de alte persoane oficiale iraniene arată că sprijinul pentru Damasc nu este unul necondiţionat. Inclusiv ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a recunoscut că situaţia dramatică a Siriei a fost agravată de 'serioase erori ale guvernului său'.
În acest sens, comentatori din SUA opinează că Iranul ar putea juca un rol de mediator în preîntâmpinarea războiului. Iranul ar putea fi cel capabil să-l convingă pe Assad să 'facă un gest dramatic, predând rezervele de arme de distrugere în masă unei terţe părţi, de exemplu Rusiei', notează revista Time.
Există oare un sâmbure de adevăr în acest supoziţii?, se întreabă Nezavisimaia Gazeta. Într-un interviu acordat cotidianului rus, şefa sectorului Iran din cadrul Institutului de Studii Orientale de la Moscova, Nina Mamedova, a subliniat că 'Iranul a avut el însuşi de suferit de pe urma armelor chimice în războiul cu Irakul'. 'Iranienii nu au uitat că la acea dată nici America, nici Uniunea Sovietică nu i-au venit în ajutor. Cu toate acestea, Teheranul ar putea juca un rol în soluţionarea problemei (siriene), dacă Washingtonul i s-ar adresa cu o asemenea propunere. În caz contrar, el nu se va amesteca', este de părere experta.
Potrivit Ninei Mamedova, 'în mod oficial, poziţia Iranului este identică cu cea a Rusiei: el declară că în 2014 în Siria trebuie să aibă loc alegeri, iar Iranul va sprijini orice lider ales'. 'Acesta este aspectul de drept al politicii Teheranului, iar din punct de vedere practic, participarea Iranului la acţiuni militare ar fi lipsită de sens', subliniază experta.
În prezent, la Moscova se află o delegaţie de reprezentanţi ai energeticii nucleare iraniene. Aceştia păstrează tăcerea pe marginea subiectului, respectând, probabil, ordinul conducerii supreme, mai constată Nina Mamedova.
În opinia unui alt specialist rus în studii orientale, profesorul Vladimir Sajin, reacţia Iranului va depinde de cât de mare va fi atacul. În prezent, în fruntea guvernului iranian se află pragmatici, cu o tentă de liberalism. Aceştia doresc să îmbunătăţească relaţiile cu SUA şi Europa de Vest şi să obţină ridicarea sancţiunilor la adresa Iranului. Din acest motiv, retorica plină de patos a Iranului la adresa Israelului a încetat.
Cu toate acestea, Teheranul nu va face concesii de ordin principial, iar drept replică la un război de proporţii s-ar putea retrage din negocierile pe marginea programului nuclear, este de părere profesorul Sajin.
