Criza politică din România. Rolul fostei Securităţi revine în actualitate. Sume uriaşe dispărute după '89
Într-un amplu articol dedicat crizei politice declanşate de anularea alegerilor prezidenţiale publicat pe G4Media, istoricul şi cercetătorul britanic Denis Deletant, specializat în istoria României şi a Europei de Est, în special în perioada regimului comunist, readuce în atenţie faptul că banii fostei Securităţi ceauşiste nu au putut fi urmăriţi de autorităţile de după regimul Ceauşescu.
„Dispariţia“ după 1990 a fondurilor în valută forte ale fostei Securităţi nu numai că a dus la un deficit al valutei forte aflată la dispoziţia guvernelor române succesive de după Revoluţie, ci i-a şi făcut pe mulţi să creadă că banii au fost folosiţi de foştii ofiţeri ai Securităţii pentru a controla schimbările în România de după 1990, arată istoricul.
"Lipsa unei lustraţii autentice a viciat accesul românilor la putere şi exercitarea acesteia în conformitate cu legile statului. În acest sens, este important să facem o analiză a rolului Securităţii sub Ceauşescu şi a importanţei acesteia în dezvoltarea economiei după căderea dictaturii. De exemplu, se pare că exportul de arme româneşti ar fi fost gestionat de Dunărea, o companie controlată de Securitate. Veniturile de pe urma acestor vânzări ar fi fost plasate într-un cont secret din Elveţia. O altă sursă de valută forte pentru Securitate a fost comisionul perceput de directorii diferitelor societăţi de comerţ exterior controlate de Securitate, precum Crescent, Metalimportexport, Vitrocim, Terra, Delta, Trawe şi Carpaţi, de la companii străine pentru încheierea de contracte. Toate aceste societăţi aveau conturi la Banca Română de Comerţ Exterior (BRCE, Bancorex).
Sumele generate de amintitele societăţi controlate de Securitate nu au putut fi urmărite de autorităţile de după regimul Ceauşescu. La 12 martie 1990, compania de expertiză contabilă judiciară Peat Marwick Thorne şi firma de avocatură Gowling, Strathy şi Henderson din Toronto au fost contractate de Ministerul Justiţiei, în numele guvernului român, pentru a da de urma conturilor Securităţii şi a conturilor care ar fi fost deţinute de Nicolae şi Elena Ceauşescu, în care se credea că se află peste 400 de milioane de dolari.
Anchetele canadienilor s-au izbit de un zid în ceea ce priveşte compania Crescent, al cărei director era un politician proeminent, Dan Voiculescu. Autorităţile române au refuzat să coopereze. Contabilii canadieni au descoperit că firma Crescent avea un cont la Banca Română de Comerţ Exterior (BRCE, Bancorex), la conducerea căreia se aflau anumiţi directori bănuiţi că ar fi fost pe vremuri ofiţeri ai Securităţii.
În 1996, după ce PSD (fostul Partid Comunist) a căzut de la putere, un audit făcut sub noul guvern de centru-dreapta de către Curtea de Conturi a României a conchis că 'nu s-a putut stabili pe bază de documente modul de gestionare a Fondului valutar centralizat al statului, deoarece fondul a fost desfiinţat nelegal şi nejustificat de către BRCE în ianuarie 1990. La data desfiinţării, fondul însuma 1,106 miliarde de dolari. În 1991, BRCE a deschis pe numele BNR un cont numit «BNR – Fond de stat valutar», în care, prin patru operaţiuni, a înregistrat plăţi fără documente justificative de 906 milioane de dolari, făcând datoare în acest fel BNR, în numele statului, cu suma menţionată, pe motiv că ar fi achitat la extern datorii ale statului'", scrie britanicul în articolul care poate fi citit integral aici.
