Criza din Coreea de Sud se adânceşte. Preşedintele Yoon Suk Yeol are interdicţie să iasă din ţară

Preşedintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol i s-a interzis să părăsească ţara din cauza unei încercări eşuate de impunere a legii marţiale, a declarat luni un oficial al Ministerului Justiţiei, în contextul în care se fac tot mai multe apeluri pentru demiterea sa şi al adâncirii crizei conducerii, transmite Reuters.

Yoon şi-a cerut scuze pentru tentativa eşuată şi a declarat că îşi lasă soarta politică şi juridică în seama Partidului Puterea Poporului (PPP), aflat la putere, dar nu a demisionat. Potrivit relatărilor din presa locală, el a devenit subiectul unei anchete penale.

Luni, Ministerul Apărării a declarat că Yoon este în continuare, din punct de vedere legal, comandant suprem, însă controlul său asupra puterii a fost pus sub semnul întrebării, în contextul în care ofiţerii militari de rang înalt sunt din ce în ce mai mult împotriva preşedintelui, iar propriul său partid a declarat că va înfiinţa un grup de lucru pentru a gestiona eventuala sa demisie.

Şeful Biroului de investigare a corupţiei pentru oficialii de rang înalt, Oh Dong-woon, a declarat că a dispus interzicerea călătoriilor în străinătate ale lui Yoon, atunci când a fost întrebat, în cadrul unei audieri parlamentare, ce măsuri au fost luate împotriva preşedintelui contestat.

Un oficial al Ministerului Justiţiei, Bae Sang-up, a declarat comisiei că ordinul de interdicţie de călătorie a fost executat.

Comisia a fost înfiinţată în 2021 pentru a investiga oficialii de rang înalt, inclusiv preşedintele şi membrii familiilor acestora, dar nu are autoritatea de a-l urmări penal pe preşedinte. În schimb, legea îi cere să trimită problema la biroul procurorilor.

În timp ce Yoon a supravieţuit unui vot de punere sub acuzare în parlament sâmbătă, decizia partidului său de a delega premierului autoritatea prezidenţială a aruncat aliatul-cheie al SUA într-o criză constituţională.

Yoon a refuzat apelurile, inclusiv unele din cadrul propriului partid de guvernământ, de a demisiona, iar viitorul său părea şi mai incert în weekend, când agenţia de ştiri Yonhap a anunţat că este cercetat penal pentru presupusă trădare.

Duminică, procurorii l-au arestat pe fostul ministru al Apărării Kim Yong-hyun pentru presupusul său rol în declararea legii marţiale la 3 decembrie, a raportat Yonhap.

Context

Reamintim că marţi, 3 decembrie, Yoon a acordat armatei puteri de urgenţă extinse pentru a elimina ceea ce el a numit „forţele anti-statale” şi adversarii politici obstructivi. El a anulat ordinul şase ore mai târziu, după ce parlamentul a sfidat cordonul militar şi de poliţie pentru a vota în unanimitate împotriva decretului.

Pe fondul reacţiilor, mai mulţi oficiali militari, inclusiv ministrul interimar al Apărării, au declarat că nu vor urma niciun nou ordin de a impune din nou legea marţială.

Principalul partid de opoziţie, Partidul Democrat, a cerut ca lui Yoon să îi fie retrasă autoritatea de a controla armata. De asemenea, PD a cerut arestarea lui Yoon şi a oricărui oficial militar implicat în eşecul legii marţiale.

Partidul Puterii Poporului (PPP) al lui Yoon a înfiinţat un grup de lucru care să se ocupe, printre altele, de „stabilizarea politică după legea marţială şi demisia anticipată ordonată (a lui Yoon)”, a declarat luni un purtător de cuvânt.

Duminică, liderul PPP Han Dong-hoon a declarat că preşedintele va fi exclus din afacerile externe şi din alte afaceri de stat, iar prim-ministrul Han Duck-soo va gestiona afacerile guvernamentale până când Yoon se va retrage.

Această propunere a atras critici din partea opoziţiei, care susţine că este neconstituţională. Aceasta susţine că Yoon trebuie să fie pus sub acuzare sau să demisioneze şi să fie urmărit penal, şi intenţionează să depună sâmbătă un alt proiect de lege privind punerea sub acuzare.

Chang Young-soo, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Coreene, a declarat că preşedintele poate delega autoritate prim-ministrului, în special controlul asupra armatei, însă există o dezbatere cu privire la autoritatea premierului de a acţiona în calitate de şef de stat în chestiuni diplomatice.

„De asemenea, spre deosebire de un vicepreşedinte american, un prim-ministru sud-coreean nu este ales, ceea ce înseamnă că legitimitatea democratică este slabă. Prin urmare, va fi o problemă şi cât timp va mai dura acest sistem”, a spus el.

Reacţie militară

Liderul opoziţiei, Lee Jae-myung, a avertizat luni că criza politică ameninţă să provoace daune ireversibile celei de-a patra economii din Asia, principalul furnizor mondial de cipuri de memorie.

Ministerul de Finanţe şi autorităţile de reglementare din Coreea de Sud au declarat că vor depune toate eforturile pentru a stabiliza pieţele financiare prin desfăşurarea de planuri de urgenţă şi creşterea lichidităţilor până la sfârşitul lunii decembrie.

În cel mai recent semn de disensiune în rândurile armatei, comandantul forţelor speciale ale Coreei de Sud a declarat că i s-a ordonat să îşi trimită trupele în parlament săptămâna trecută pentru a opri un vot de respingere a legii marţiale.

Colonelul Kim Hyun-tae, comandantul Grupului 707 de misiuni speciale, a declarat reporterilor că îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile trupelor sale, dar că a acţionat la ordinele ministrului Apărării de atunci, Kim Yong-hyun.

„Am fost cu toţii victime care au fost folosite de fostul ministru al Apărării”, a declarat colonelul reporterilor în faţa Ministerului Apărării din Seul.

El a mai spus că nu a anunţat armata despre planul său de a vorbi cu presa de teamă că ar putea fi oprit.

Decizia lui Yoon de a declara stare de urgenţă şi de a acorda armatei puteri nelimitate a stârnit proteste pe străzi şi a stârnit îngrijorare în rândul aliaţilor Seulului.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a renunţat la planurile de a călători în Coreea de Sud, iar secretarul de stat Antony Blinken l-a sunat pe omologul său sud-coreean, spunând că se aşteaptă ca procesul democratic să prevaleze.

Statele Unite au 28.500 de soldaţi staţionaţi în Coreea de Sud ca moştenire a Războiului din Coreea din 1950-1953.

Turbulenţele de la Seul survin într-un moment geopolitic important în regiune, Coreea de Nord ar fi trimis trupe pentru a ajuta Rusia în războiul împotriva Ucrainei, pe fondul legăturilor militare tot mai strânse dintre Moscova şi Phenian.

Ministrul sud-coreean de Externe, Cho Tae-yul, a declarat că „nu poate decât să fie trist” că incidentul a avut loc într-un moment în care ţara se confrunta cu ameninţări tot mai mari la adresa securităţii.