Criza carburanţilor loveşte în plin agricultura: Costurile au explodat cu peste 20%

Expertul în agricultură Cezar Gheorghe a atras atenţia, în emisiunea „Politica Zilei”, moderată de Ioana Constantin, că scumpirea carburanţilor şi taxele suplimentare aplicate îngrăşămintelor riscă să majoreze costurile de producţie din agricultură cu peste 20%, ceea ce s-ar putea traduce într-o creştere a preţurilor alimentelor cu aproximativ 8–12%.

Expertul a avertizat că impactul se va transmite pe întreg lanţul alimentar, de la fermieri până la raft, şi a propus mai multe măsuri urgente pentru a limita efectele crizei, precum reducerea accizei la combustibil, scăderea TVA la îngrăşăminte şi chiar TVA zero temporar pentru alimentele de bază.

Redăm mai jos intervenţia.

Jurnalistă: Să explicăm puţin ce se întâmplă cu toată această criză legată de carburanţi şi legat de ce se întâmplă în strâmtoarea Ormuz, dar şi ce poate să facă guvernul nostru ca să ajute.

Cezar Gheorghe: Trebuie să stăm să gândim şi să analizăm fără o panică indusă sau alte lucruri, să nu fim dominaţi emoţional. Eu spun de circa o săptămână, dacă nu chiar o săptămână şi jumătate, despre necesitatea reducerii accizei la combustibil pentru agricultură, pentru că acolo avem un impact foarte mare.

De asemenea, la îngrăşăminte, pentru că ştim cu toţii că 43% din producţia globală de uree trece prin strâmtoarea Ormuz. Iarăşi avem o mare problemă la îngrăşăminte. Mai mult decât atât, la capitolul acesta, noi, în Uniunea Europeană, avem începând de la 1 ianuarie 2026 o taxă de carbon aplicată la importul de îngrăşăminte, care majorează costul gradual de la 80 la 160 de euro pe tonă.

Azi dimineaţă am făcut un studiu comparativ între noiembrie 2025 şi astăzi şi avem o depăşire a costurilor de producţie pe hectar, ca o medie la toate culturile din România, de circa 22%, chiar 23%, nici mai mult, nici mai puţin decât un minim de 500 de RON pe hectar. Ăsta este primul şi cel mai mare impact.

Mai mult decât atât, dacă stăm să judecăm drept, statul ar trebui să protejeze, în primul rând, hrana, securitatea naţională, numărul 1. Pentru că nu neapărat în agricultură totul se duce secvenţial pe orice palier către consumatorul final. O scumpire de combustibil în agricultură şi un cost mult mai ridicat în agricultură. Avem o normă la hectar de 70 de litri, să spunem, de utilizare, coroborat cu costul îngrăşămintelor. Şi am luat numai aceşti doi parametri.

Nu mai vorbesc de costurile financiare aplicate asupra îngrăşămintelor, că nimeni nu poate să şi le permită cu banii jos, cum se spune. Este creditat fermierul, într-un fel sau altul. Totul se repercutează şi pleacă secvenţial către raft.

Oricine care transportă cerealele de la fermier, să spunem, către un siloz, către unităţile de procesare, la procesare de asemenea, apoi către un depozitar şi prin distribuitor către raftul magazinului mai adaugă secvenţial această cotă de combustibil.

Mai mult decât atât, noi am propus să... şi cred că au înţeles sau au văzut măcar strigătele acestea, că le-am făcut public. Unul, să se reducă acciza la combustibil.

Înţeleg că bugetul s-a construit pe acciza din noiembrie 2025.

Jurnalistă: Să facă bani Guvernul...

Cezar Gheorghe: Da! Să rămână acciza, să aibă bani de cheltuit, să vorbim corect. Să rămână la acciza din noiembrie.

Să nu utilizeze pe asta. Deci, dacă rămâne la acciza din noiembrie, se reduce costul pe combustibil.

Doi, am cerut să se reducă TVA-ul la îngrăşăminte. Actual este 11%, dacă dai jos 11%, mai scazi un pic din efortul acesta financiar.

Ştiu că sunt bani pe care îi iei şi pe care îi dai. Dar chiar şi în contextul ăsta uşurel dai o supapă de oxigen acolo. Mai departe, am propus să revină — şi ştiu că pare bizar dacă te uiţi — lucrul este foarte bine calculat: să se reducă TVA-ul la zero la alimentele de bază pe perioada asta de criză.

Pentru că degeaba ai taxe mari, degeaba ai TVA dacă ţi-a scăzut consumul şi nu încasezi nimic. Mai bine ai un consum, să zicem, regulat pentru perioada în care suntem şi te aprovizionezi la bugetul de stat nu neapărat din TVA-ul la alimente, care sunt esenţiale pentru toată populaţia, ci din impozitele pe profit pe care le aplici tuturor participanţilor şi actorilor în acest lanţ de distribuţie.

Populaţia şi aşa este secătuită într-un fel sau altul. Veniturile lor sunt foarte reduse în acest moment. Companiile ştim cum sunt, cu suprataxe, taxe şi toate cele.

Avem nevoie de o supapă de oxigen, măcar până trecem de criza asta, căci în momentul acesta nu mai e vorba nici de populism, nici de nimic, ci despre un calcul rece: cum îţi menţii ţara pe linia de plutire, pentru că hrana este vitală. În primul rând, omul are instinctul primar să se hrănească.

Iar dacă toate lucrurile astea s-ar îndeplini, ar trebui să mai facă şi o sindicalizare bancară, adică să îndemne băncile care s-au retras şi nu mai finanţează agricultura de circa un an, un an şi jumătate.

Jurnalistă: Da, domnule Cezar Gheorghe, dar eu am mai vorbit cu un agricultor care îmi spunea că nici măcar banca de stat, ne referim aici inclusiv la Eximbank, nu vrea să dea credite pentru agricultori. Păi şi ei atunci cum ar putea să-şi desfăşoare activitatea? Adică aici e o problemă reală. Că aţi pus pe masă subiectul, e o problemă majoră.

Cezar Gheorghe: Este, dar să ştiţi că vina se împarte în două întotdeauna. Băncile au stat într-o autosuficienţă în care nu au avut servicii profesionale care să evalueze cu adevărat clientul, că o spunem pe drept, da?

Şi, pe de altă parte, au creditat anumiţi actori din piaţă care nu au generat, să zicem, un plus de valoare adăugată, ci efectiv au speculat piaţa. Au cumpărat la un preţ, să spunem, mai mare şi apoi n-au putut să vândă pentru că preţul a scăzut la nivel global.

Jurnalistă: Şi v-aş întreba aşa, într-un minut: preţurile la alimente cum vor evolua în perioada următoare, plecând şi de la problema sau mai ales de la problema asta cu carburanţii?

Cezar Gheorghe: Părerea mea este că o să urce preţurile între 8 şi 12% pe tot lanţul alimentar. Orice produs aţi lua dumneavoastră, indiferent că vorbim de cereale şi oleaginoase la produsele finite, indiferent că vorbim de legume, fructe, carne şi lapte.

Între 10 şi 12% vor fi adăugate în mod clar. Pentru că această criză nu trece de la sine. Va mai continua multă vreme de acum înainte, pentru că aşa ceva nu s-a mai întâmplat decât în 1970 şi ştim care au fost urmările atunci.

Astfel că noi, ca să traversăm această criză, trebuie să facem aceşti paşi simpli, dar utili pentru societatea românească.

Deci acciza la locul ei, ca în noiembrie, TVA zero la îngrăşăminte şi poate TVA zero la alimentele de bază sau un set de alimente indispensabile populaţiei.

Jurnalistă: O întrebare foarte scurtă, că timp nu mai am: plafonarea la alimente, ideea asta a Ministerului Agriculturii, cum vi se pare?

Cezar Gheorghe: Nu face sens, pentru că nu poate să cuantifice pe lanţ cine, cum şi în ce fel îşi pune valoarea adăugată. TVA-ul, dacă îl pui zero, stimulează consumul. Consumul înseamnă că poţi să taxezi firmele pe impozit. E simplu, de acolo te alimentezi o vreme.