Peter Magyar promite să-i urmărească pe cei care au "jefuit" Ungaria după victoria electorală

Prim-ministrul ales al Ungariei, Peter Magyar, a promis că îi va urmări pe cei care au „jefuit, prădat, trădat, îndatorat şi ruinat” ţara sa, promiţând „o nouă eră” după o victorie zdrobitoare în alegeri asupra predecesorului său de extremă dreaptă, Viktor Orban.

Magyar, al cărui partid de centru-dreapta Tisza a câştigat cel puţin 138 din cele 199 de locuri din parlament, a declarat că rezultatele complete ale alegerilor ar trebui confirmate până la 4 mai şi că speră ca guvernul său să fie instalat în ziua următoare.

„Ţara noastră nu are timp de pierdut. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a ne asigura că acest moment marchează cu adevărat începutul unei noi ere … Poporul maghiar nu a votat pentru o simplă schimbare de guvern, ci pentru o schimbare completă de regim”, a spus el în timpul unei conferinţe de presă ample, luni, potrivit The Guardian.

Magyar, fost loialist al lui Orban, a obţinut o supermajoritate decisivă de două treimi, care ar trebui să-i permită să abroge legile ce l-au ajutat pe prim-ministrul naţionalist în exerciţiu să transforme Ungaria într-o „democraţie iliberală” în cei 16 ani de putere.

Cele patru guverne succesive ale lui Orban au erodat în mod sistematic statul de drept în Ungaria, populând instanţele cu judecători loiali lui, transformând 80% din mass-media în portavoce guvernamentale şi îmbogăţind considerabil un cerc restrâns de apropiaţi.

Orban s-a confruntat în repetate rânduri cu Uniunea Europeană – care a blocat miliarde de euro din fonduri – din cauza unei game de politici, inclusiv cele privind justiţia, migraţia şi Ucraina. El a avut sprijinul atât al lui Donald Trump, cât şi al lui Vladimir Putin din Rusia.

Magyar a spus că guvernul său va implementa rapid măsuri anticorupţie, va restabili independenţa justiţiei şi va asigura libertatea presei, în speranţa deblocării rapide a fondurilor UE.

„Sper … că putem pregăti un acord”, a spus el.

El a afirmat că Ungaria nu va mai fi „niciodată o ţară fără consecinţe”, promiţând înfiinţarea unui birou naţional de recuperare a activelor, care să asigure că „infractorii politici şi economici” care „au furat din ţară” vor fi traşi la răspundere.

Alături de alte reforme menite să deblocheze cele 17 miliarde de euro din fonduri UE, el a spus că Ungaria va adera la Parchetul Public European, oferind anchetatorilor UE puteri de a investiga cazuri de fraudă şi de a examina modul în care au fost utilizate fondurile blocului în timpul guvernării lui Orban.

Noul guvern va „face, în mod fundamental, totul pentru a restabili statul de drept, democraţia pluralistă şi sistemul de echilibru al puterilor”, a spus Magyar, dar a insistat că „nu va folosi măsuri antidemocratice pentru a restabili statul de drept”.

Totuşi, el a declarat că ar modifica însă „constituţia şi ar introduce prevederea că, în viitor, oricine poate ocupa funcţia de prim-ministru doar două mandate – adică opt ani”. Aplicată retroactiv, această măsură i-ar interzice lui Orban să mai candideze.

Magyar a mai spus că unul dintre primii paşi ai noului guvern va fi „oprirea propagandei finanţate de stat”, prin suspendarea buletinelor de ştiri ale televiziunii şi radioului public „capturate de stat”, până când o acoperire imparţială va putea fi asigurată de un nou consiliu de supraveghere.

Descriindu-i drept „marionete” ale fostului regim, Magyar le-a cerut şefilor celor mai înalte două instanţe ale ţării, oficiului de audit şi autorităţilor pentru concurenţă şi media, precum şi procurorului-şef şi preşedintelui Ungariei, să demisioneze.

„A fost numit doar ca să semneze totul. Nu avem nevoie de astfel de oameni. Pentru mine, el nu este preşedintele. Îi cer să plece. Dacă nu o va face, vom găsi o soluţie”, a spus prim-ministrul ales despre preşedinte, Tamás Sulyok.

Liderii UE au reacţionat cu entuziasm la victoria sa, luni. Deşi a prezentat politici – în special privind migraţia şi aderarea Ucrainei la UE – susceptibile de a provoca tensiuni cu blocul, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a numit-o „o zi bună”, care a transmis „un semnal foarte clar împotriva populismului de dreapta”.

Merz a spus că procesul decizional în UE, îndelung blocat de veto-urile repetate ale lui Orban, ar trebui să devină mai uşor. Purtătorul de cuvânt al guvernului german a declarat că o schimbare de guvern la Budapesta ar trebui să ducă „foarte rapid” la deblocarea fondurilor UE pentru Ucraina.

Orban, care a vizitat ultima dată Moscova în noiembrie, a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina după ce a acuzat-o că sabotează livrările de petrol rusesc către ţara sa, lucru negat în repetate rânduri de Kiev. El a întârziat – şi adesea s-a opus – sancţiunilor UE împotriva Rusiei.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Bruxelles-ul va începe să colaboreze cu noul guvern ungar „cât mai curând posibil” pentru a progresa în chestiuni precum deblocarea fondurilor europene îngheţate.

Von der Leyen şi-a reiterat sprijinul pentru victoria lui Magyar, spunând că „astăzi Europa este maghiară fără nicio îndoială” şi că „poporul Ungariei a vorbit şi şi-a revendicat drumul european”.

Prim-miniştrii Slovaciei şi Cehiei, Robert Fico şi Andrej Babis, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Orban, l-au felicitat pe Magyar pentru victorie şi au spus că aşteaptă cu interes „o cooperare constructivă” cu noul guvern.

Însă grupul Patriots for Europe din Parlamentul European, care include Fidesz şi alte partide de extremă dreapta precum Adunarea Naţională din Franţa, Partidul Libertăţii din Ţările de Jos şi Lega din Italia, a declarat că rezultatul reprezintă „un regres” pentru „forţele care susţin … autodeterminarea democratică şi valorile europene tradiţionale” în cadrul UE.