Comportamentul animalelor în caz de cutremur. Cum presimt animalele cutremurele

Animalele simt schimbările chimice care au loc în pânzele freatice înainte de declanşarea unui cutremur, este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători de la NASA.

Cercetătorii au început să investigheze acest fenomen după ce au observat cum o întreagă populaţie de broaşte şi-a abandonat brusc balta cu câteva zile înainte de declanşarea cutremurului din L'Aquila din Italia în 2009.

Înainte de producerea unui cutremur, scoarţa terestră elimină particule încărcate electric care reacţionează cu apa din pânzele freatice şi cu apele de suprafaţă. Animalele care trăiesc în aceste ape sau în apropierea lacurilor şi a râurilor sunt extrem de sensibile la cea mai mică schimbare din chimia apei. Altfel spus, acestea simt cutremurele cu câteva zile înainte ca plăcile tectonice să se mişte.

Comportamentul animalelor în caz de cutremur. Cazuri celebre

Broaştele din L'Aquila nu sunt singurul exemplu de caz în care animalele au presimţit un cutremur. Există sute de relatări şi rapoarte din lumea întreagă cu privire la modificarea evidentă a comportamentului animalelor înainte de producerea seismelor.

În iarna anului 1975, autorităţile din oraşul chinez Haicheng au ţinut cont de comportamentul neobişnuit al animalelor, reuşind să evacueze majoritatea populaţiei cu o zi înainte de un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter. Au murit totuşi 2.000 de oameni, însă numărul a fost mult mai mic faţă de numărul estimat în cazul în care nu se făcea evacuarea.

În 1976, la Friuli, căţeii au început să urle şi pisicile erau foarte agitate. La puţin timp regiunea a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade pe scara Richter.

Pe 26 decembrie 2004, un cutremur care a avut loc în Oceanul Indian a determinat producerea unui tsunami devastator. Peste 150.000 de oameni au fost victimele acestui dezastru natural. În zonele afectate de tsunami nu s-au raportat aproape deloc victime printre animalele sălbatice. Oficialii Parcului Naţional Yala din Sri Lanka au înregistrat doar câteva decese pe teritoriul rezervaţiei populate de sute de animale sălbatice. Ei au observat că animalele din rezervaţie au simţit pericolul şi s-au refugiat din timp într-o zonă cu relief înalt.

Înaintea cutremurelor majore din Northridge, California (1994) şi a celor din Turcia şi Grecia (1999) au fost raportate comportamente ciudate ale animalelor. Câinii lătrau aiurea, prezentau agresivitate mărită şi încercau să fugă. Pisicile căutau ascunzători, iar păsările voiau să evadeze din colivii.

Ultimul cutremur devastator, ce a avut loc în China, a fost la fel semnalat dinainte. Însă oamenii nu au înţeles alarma animalelor şi au neglijat şi semnalele naturii. Încă de la jumătatea lunii aprilie, autorităţile ar fi trebuit să fie alertate de dispariţia unui întreg lac din apropierea oraşului Enshi, situat la circa 500 km de epicentru. (Fenomenul e cunoscut iarăşi din antichitate: golirea bruscă a fântânilor a fost consemnată de obicei cu 10-20 de zile înainte de producerea unui cutremur puternic).

Apoi, cu trei zile înainte de seism, mii de broaşte au invadat străzile din oraşul Mianzhu. Localnicii au alertat autorităţile, speriaţi de acest "semn rău" care, potrivit credinţelor populare, prevesteşte un dezastru natural. Ziarul local Huaxi Metropolitan a dedicat chiar un articol acestui fenomen ciudat, însă autorităţile s-au grăbit să liniştească spiritele. Mianzhu a suferit pierderi serioase (peste 2000 de victime).

Cu câteva ore înainte de un cutremur puternic, care a avut loc în Italia în 1805, vacile au început să mugească puternic, oile şi caprele să behăie, câinii să urle, pisicile să scuipe şi să fie extrem de agitate. Animalele încercau să se ascundă. Iepurii şi cârtiţele şi-au părăsit vizuinele, peştii s-au ridicat la suprafaţa apei, putând fi prinşi foarte uşor, furnicile şi-au părăsit muşuroaiele şi s-au strâns la suprafaţa pământului.

James Berkland, geolog retras la pensie din Santa Clara County, California, spune că poate prezice cutremurele cu o acurateţe mai mare de 75% doar numărând anunţurile de animale pierdute din ziare, şi corelând aceste date cu ciclurile lunare. Berkland spune că numărul câinilor şi pisicilor care se pierd creşte semnificativ înainte cu două săptămâni de producerea unui cutremur.

Cercetătorii din lumea întreagă continuă să studieze comportamentul animal în relaţie cu producerea dezastrelor naturale şi speră că aceste studii să ajute la prevederea catastrofelor.

Comportamentul animalelor în caz de cutremur. Speciile care presimt dezastrele

Majoritatea cronicilor medievale, care vorbesc de cutremure, menţionează că înainte ca acestea să se producă, unele animale se comportă ciudat: câinii urlă în neştire, pisicile fug şi se ascund, alte fiinţe dau semne de nelinişte, fiecare în felul său.

Fermierii sunt cei mai avertizaţi, deoarece caii, vacile, oile, găinile simt cutremurele. Când toată ograda ţine un concert infernal, este clar că se va petrece "ceva". Porumbeii nu intră în adăpost şi zboară dezorientaţi. Porcii, dacă sunt mai mulţi în acelaşi tarc, se bat între ei. Găinile nu mai fac ouă şi devin agitate. Albinele părăsesc stupii fără să fie atacate. Şoarecii ies din ascunzători, până şi furnicile şi gândacii de casă ies din ascunzători fără teamă şi migrează în ritm alert.

Printre speciile care pot presimţi cutremurele se numără peştii şi şerpii. Ambele specii au organe de simţ foarte bine dezvoltate. Şerpii simt vibraţiile şi radiaţiile infraroşii, iar peştii sunt foarte sensibili la câmpurile electrice. De aceea, este posibil ca ei să perceapă mici modificări în câmpul electromagnetic sau mici unde de şoc, cu mai multe zile înaintea unui cutremur puternic.

Studiile au arată că foarte puţin timp înainte, dar şi în timpul seismului, şerpii au început să se zbată. Este un comportament neobişnuit deoarece, în mod normal, toţi şerpii sunt inactivi în timpul zilei.

Cel mai interesant este comportamentul peştilor cu trompă, din specia Gnathonemus Petersii, care îşi au habitatul în apele Nilului. Aceştia îşi manifestă neliniştea, schimbându-şi total comportamentul cu 4 zile înainte de producerea fenomenului.

Practic, animalele nu dispun de un al şaselea simţ, care le permite să prevadă un cutremur. Ele reacţionează însă la micile schimbări din mediul înconjurător, cum ar fi anumite mişcări tectonice.

Nici crocodilii nu sunt insensibili înainte de producerea unui cutremur. Un zoolog chinez a observat comportamentul neobişnuit al crocodililor înainte de seismul ce a lovit insula japoneză Honshu. El a spus că animalele scoteau un fel de mârâit, dădeau din cap şi din cozi. Un specialist japonez a spus că aceştia pot simţi iminenţa unui cutremur pe o rază de 150 km.

Păsările şi elefanţii percep foarte bine vibraţiile unor mici şocuri şi ultrasunetele, iar şobolanii vor simţi imediat sunetele de înaltă frecvenţă produse de rocile care se fragmentează în interiorul pământului.

Se ştie că în 1977, cu puţin timp înainte de producerea seismului, din subsolurile blocurilor situate în centrul Capitalei ieşiseră mii de şobolani, care fugeau îngroziţi printre picioarele trecătorilor. Mulţi s-au speriat şi credeau că vine sfârşitul lumii.

Cu 12 ore înainte de catastrofalul cutremur din 4 martie 1977, la suprafaţa pământului au apărut foarte multe râme, cu toate că, în acea perioadă, n-au fost ploi. Pe câmpuri au fost găsiţi mulţi şerpi îngheţaţi.

Un alt experiment, făcut însă înainte de cutremurul din Seatle din 2003, a arătat că cei mai buni prevestitori de cutremure sunt câinii, în special cei cu capul mic şi urechile ascuţite.

Câinii, mai ales rasele care sunt recunoscute pentru auzul lor ascuţit se comportă foarte ciudat, ca şi cum ar fi deranjaţi de un sunet strident. Ei latră aparent fără motiv, cer să iasă afară, aleargă fără o direcţie anume, ca să se depărteze de sunetul care-i deranjează. Dacă nu pot evada din zona iritantă, devin agresivi. În septembrie 2003, un medic din Japonia a publicat un studiu ce arată comportamentul ciudat al câinilor, cum ar fi lătratul excesiv sau muşcarea, semnale ce ar putea prezice cutremurele.

Cu 24 de ore înainte de cutremurul din Seattle, jumătate dintre câinii analizaţi au devenit neliniştiţi şi au început să latre aparent fără motiv.

Dintre toate mamiferele aflate în gradina zoologică, lemurii roşii au sesizat cel mai devreme cutremurul. Aceştia au scos un sunet de alarmă cu 15 minute înainte.

Pisicile devin şi ele foarte agitate înainte de un cutremur, miaună şi îşi caută un adăpost. Dacă pericolul este iminent ele pot să alerge într-o goană nebună prin casă, mieunând înfricoşător, urlând chiar şi uneori devin agresive.

Iepurii au un auz extrem de fin şi au reacţii foarte evidente în caz de cutremur. Înainte de producerea unui cutremur iepurii devin neliniştiţi, nu mai mănâncă şi se izbesc de pereţii cuştilor în încercarea de a evada.

Când simt că se apropie un cutremur păsările zboară dezorientate, iar dacă sunt închise în cuşti încearcă din răsputeri să evadeze.

La cutremurul din 26 decembrie 2004 din Oceanul Indian, în Tailanda, 12 elefanţi antrenaţi să plimbe turiştii pe plajă au devenit agitaţi şi zgomotoşi cu câteva ore înaintea producerii cataclismului. Animalele au fugit brusc departe de ocean, cu tot cu pasageri, îndreptându-se către un teren mai înalt. În felul acesta, elefanţii au salvat viaţa turiştilor pe care-i transportau.

Desigur, acestea sunt doar cazuri semnalate şi concluzii ale unor oamenilor de ştiinţă, pentru că este foarte dificil să fie studiat riguros comportamentul animalelor în caz de cutremur, situaţie care este practic imposibil de prevăzut.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.