Comisia Europeană prezintă un plan de acţiune în domeniul jocurilor de noroc online

Comisia Europeană (CE) prezintă un plan de acţiune care cuprinde o serie de iniţiative programate pentru următorii doi ani, cu scopul de a clarifica reglementarea jocurilor de noroc online şi de a încuraja cooperarea dintre statele membre. Jocurile de noroc online cunosc una dintre cele mai accelerate creşteri înregistrate în domeniul serviciilor din UE, cu rate anuale de creştere de aproape 15% şi cu venituri anuale estimate la 13 miliarde EUR pentru 2015, reiese dintr-un comunicat de presă remis marţi de CE.

Ele se dezvoltă în paralel cu progresele rapide înregistrate de tehnologiile online. Serviciile de jocuri de noroc online includ o gamă de jocuri precum pariurile sportive şi pocherul, jocurile de cazinou şi loteriile, cu 6,8 milioane de consumatori care participă la unul sau mai multe tipuri de jocuri de noroc online. Există însă şi mii de site-uri web de jocuri de noroc nereglementate, deseori din afara UE, în faţa cărora consumatorii sunt vulnerabili şi care implică riscuri considerabile, cum ar fi frauda şi spălarea banilor.

În UE, mediul jocurilor de noroc online se caracterizează prin existenţa unei diversităţi a normelor naţionale. Dincolo de obligaţia de a respecta normele UE, statele membre pot să restrângă sau să limiteze prestarea tuturor sau a anumitor tipuri de servicii de jocuri de noroc online, obiectivul lor fiind acela de a apăra interesul public.

Michel Barnier, comisarul responsabil cu piaţa internă şi serviciile, a declarat pe 23 octombrie în legătură cu acest subiect: „Consumatorii şi, în general, toţi cetăţenii trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată, frauda şi spălarea banilor trebuie prevenite, sportul trebuie protejat împotriva meciurilor aranjate în contextul pariurilor, iar normele naţionale trebuie să fie conforme cu legislaţia UE. Acestea sunt obiectivele planului de acţiune pe care l-am adoptat astăzi”.

CE propune un set de acţiuni şi principii comune

Comisia Europeană nu propune reglementări în domeniul jocurilor de noroc online valabile în ansamblul UE, ci un set amplu de acţiuni şi principii comune în materie de protecţie.

Statele membre sunt în principiu libere să-şi stabilească propriile obiective ale politicilor care reglementează jocurile de noroc online, dar asigurarea conformităţii legislaţiei naţionale cu Tratatul privind funcţionarea UE este o condiţie prealabilă pentru o politică a UE eficientă în domeniul jocurilor de noroc online. Comisia va înfiinţa anul acesta un grup de experţi, pentru a facilita schimburile de experienţă dintre statele membre cu privire la reglementare. Aceasta va contribui la dezvoltarea în UE a unui sector al jocurilor de noroc online bine reglementat şi mai sigur, iar consumatorii vor fi ajutaţi astfel să se îndepărteze de site-urile nereglementate.

Copiii şi alte grupuri vulnerabile au nevoie de protecţie, în condiţiile în care 75% dintre cetăţenii UE cu vârste mai mici de 17 ani utilizează internetul. Comisia încurajează dezvoltarea unor instrumente mai performante de verificare a vârstei şi a unor filtre mai eficiente pentru trierea conţinutului online. De asemenea, Comisia insistă asupra unui comportament mai responsabil al firmelor de publicitate şi asupra unei mai bune informări a părinţilor cu privire la pericolele asociate practicării jocurilor de noroc.

Pe lângă protecţia minorilor expuşi, există o responsabilitate şi faţă de cetăţenii şi familiile care au suferit deja de dependenţa faţă de jocurile de noroc (între 0,5 şi 3% din populaţie) sau de alte probleme comportamentale legate de acestea, responsabilitate care se poate materializa prin identificarea unor metode eficace de tratament şi prevenţie.

Un alt obiectiv important este prevenirea şi descurajarea fraudei şi spălării de bani prin intermediul jocurilor de noroc online. Dat fiind contextul transfrontalier, statele membre nu pot aplica de unele singure, în mod eficace, mecanisme de combatere a fraudei. Pentru a aborda chestiunea din toate unghiurile, este necesar un demers care să reunească UE, statele membre şi industria jocurilor de noroc.

Este nevoie de un grad ridicat de cooperare, mai ales pentru a proteja integritatea în sport. Aranjarea meciurilor în contextul pariurilor sportive este în contradicţie cu însuşi caracterul de fairplay şi competiţie care defineşte sportul. Pentru a combate acest fenomen, Comisia va promova accelerarea schimbului de informaţii, mecanisme de demascare a fraudelor, precum şi un climat general de cooperare la nivel naţional şi internaţional între părţile interesate, operatori şi autorităţi de reglementare, pentru a păstra integritatea în sport şi pentru a contribui la o mai bună educare şi informare a sportivilor.

CE va adopta trei recomandări adresate statelor membre

Mai precis, Comisia va adopta trei recomandări adresate statelor membre, cu privire la protecţia comună a consumatorilor, la publicitatea responsabilă în domeniul jocurilor de noroc şi la prevenirea şi combaterea meciurilor aranjate în contextul pariurilor sportive.

Alte măsuri preconizate vizează: sprijinirea evaluării comparative şi a testării instrumentelor de control parental, extinderea domeniului de aplicare a directivei privind combaterea spălării banilor şi promovarea cooperării internaţionale pentru prevenirea meciurilor aranjate.

Statele membre sunt îndemnate, de exemplu, să realizeze studii şi să colecteze date cu privire la problemele comportamentale asociate jocurilor de noroc, să încurajeze formarea juriştilor în domeniul fraudei şi al spălării de bani şi să înfiinţeze puncte de contact naţionale care să reunească toţi factorii implicaţi în combaterea aranjării meciurilor.

Etape ulterioare

O primă reuniune a grupului de experţi cu statele membre este prevăzută pentru luna decembrie 2012, iar în 2013 Comisia Europeană va organiza o conferinţă a părţilor interesate.

La doi ani după adoptarea comunicării, Comisia va evalua implementarea planului de acţiune şi progresele înregistrate în UE.

Începând cu 23 octombrie, Comisia va cere informaţii din partea statelor membre împotriva cărora au fost declanşate proceduri în încălcarea legislaţiei UE din 2008 încoace, pentru a obţine o imagine actualizată completă şi exactă asupra celor mai recente evoluţii din legislaţiile naţionale. Se vor solicita informaţii şi din partea statelor membre împotriva cărora s-au depus reclamaţii. Comisia speră ca, prin cooperarea dintre statele membre, se va identifica în cel mai scurt timp posibil o soluţie satisfăcătoare în privinţa compatibilităţii măsurilor naţionale cu legislaţia UE.