"Coaliţia celor Dispuşi" dă startul primelor exerciţii militare în Polonia

"Coaliţia celor dispuşi" a lansat luni primul său exerciţiu militar menit să sprijine Ucraina într-o viitoare perioadă postbelică, fapt care a stârnit critici aspre din partea Rusiei.

Aproximativ 2.800 de soldaţi din 11 ţări participă la exerciţiu, care are scopul de a testa modul în care se poate asigura o pace durabilă după ce se va negocia cu succes un armistiţiu pentru a pune capăt războiului.

Exerciţiul, denumit "Koalicja 2026" (Coaliţia 2026), se desfăşoară în Polonia, în spaţiul aerian deasupra României şi în partea de vest a Mării Negre. Condus de Franţa şi Marea Britanie, acesta urmează să se desfăşoare până pe 22 noiembrie, potrivit dpa.

Coaliţia celor dispuşi a fost formată la începutul anului 2025 pentru a sprijini Ucraina. Decizia de a înfiinţa forţa multinaţională a fost luată apoi în decembrie, la un summit privind Ucraina, desfăşurat la Berlin.

Potrivit Marii Britanii, exerciţiul are ca scop simularea desfăşurării trupelor şi a transportului de provizii, precum alimente şi combustibil.

Bundeswehr-ul german urmează să participe la exerciţiu cu aproximativ 10 ofiţeri de stat major, avioane cisternă şi sprijin logistic. Marea Britanie intenţionează să desfăşoare aproximativ 300 de militari şi mai multe avioane de vânătoare.

Franţa va contribui cu aproximativ 1.000 de soldaţi, conform datelor armatei, precum şi cu sisteme de apărare împotriva dronelor şi drone de supraveghere cu rază scurtă de acţiune.

Celelalte ţări participante sunt Belgia, Estonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, Spania şi Suedia. Aproximativ 35 de ţări fac parte din "Coaliţia celor dispuşi", o alianţă mai largă. Ucraina se apără împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani şi jumătate.

Rusia acuză coaliţia că se pregăteşte de război

Exerciţiul a stârnit critici aspre la Moscova.

Luni, Serghei Şoigu, secretarul Consiliului Naţional de Securitate al Rusiei, a acuzat alianţa că se pregăteşte pentru război cu Rusia.

"Exerciţiile nu au atât un caracter defensiv, cât unul ofensiv", a declarat Şoigu, potrivit agenţiei de ştiri ruse Interfax, în marja unei reuniuni de la Moscova.

Rusia a subliniat în mod constant că nu va fi de acord cu desfăşurarea de trupe din ţările NATO în Ucraina, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, afirmând că acest lucru ar fi considerat o "intervenţie militară de facto" menită să creeze în mod deliberat "ameninţări suplimentare la adresa securităţii Rusiei".

Şoigu a deplâns, de asemenea, faptul că manevrele sunt organizate sub pretextul unei pretinse ameninţări din partea Rusiei. În acelaşi timp, a remarcat el, NATO avansează tot mai mult spre est, apropiindu-se de graniţa rusă.

El şi-a reiterat criticile la adresa militarizării Europei şi a creşterii cheltuielilor pentru apărare, susţinând că europenii sunt speriaţi de o presupusă ameninţare din partea Rusiei.

"Acest lucru serveşte, fără îndoială, la distragerea atenţiei de la tot ceea ce se întâmplă în acele ţări, de la evoluţiile negative care pot fi observate în Europa – în Franţa, Germania şi Polonia", a spus Şoigu.

Şoigu a ocupat funcţia de ministru al Apărării între 2012 şi 2024 şi, prin urmare, se afla în funcţie la momentul invaziei ruseşti. Cu mult înainte de începerea invaziei, el criticase statele membre ale NATO pentru desfăşurarea repetată a unor manevre militare în Ucraina. Rusia invocă aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO ca unul dintre motivele războiului.