China va construi o bază de spionaj în Cuba, în apropierea unei zone cu multe unităţi militare americane [Wall Street Journal]

China a ajuns la un acord secret cu Cuba pentru a înfiinţa o bază de ascultare electronică pe insula situată la aproximativ 160 km de Florida, a afirmat joi Wall Street Journal, însă guvernul SUA şi cel cubanez au pus sub semnul întrebării acest raport, relatează Reuters.

O astfel de instalaţie de spionaj ar permite Beijingului să culeagă comunicaţiile electronice din sud-estul SUA, care găzduieşte numeroase baze militare americane, şi să monitorizeze traficul naval, a relatat publicaţia, citând oficiali americani familiarizaţi cu informaţiile clasificate.

Cartierul general al Comandamentului Central al SUA are sediul în Tampa. Fort Liberty, fostul Fort Bragg, cea mai mare bază militară americană, se află în Carolina de Nord.

Ţările au ajuns la un acord de principiu, au precizat oficialii, China urmând să plătească Cubei "câteva miliarde de dolari" pentru a permite staţia de ascultare, potrivit sursei citate.

"Am văzut raportul. Nu este corect", a declarat pentru Reuters John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, fără să precizeze însă ce crede că este incorect.

Kirby a afirmat că Statele Unite au avut "preocupări reale" cu privire la relaţia China - Cuba şi o monitorizează îndeaproape.

Generalul de brigadă Patrick Ryder, purtător de cuvânt al Departamentului american al Apărării, a declarat: "Nu avem cunoştinţă de faptul că Beijingul şi Cuba dezvoltă un nou tip de staţie de spionaj".

La Havana, viceministrul cubanez de Externe Carlos Fernandez de Cossio a respins raportul ca fiind "total mincinos şi nefondat", numindu-l o invenţie americană menită să justifice embargoul economic impus de Washington de zeci de ani împotriva insulei. El a declarat că Havana respinge orice prezenţă militară străină în America Latină şi în Caraibe.

Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington a declarat: "Nu suntem la curent cu acest caz şi, prin urmare, nu putem face un comentariu în acest moment".

Acordul dintre cei doi rivali ai SUA, ambii conduşi de guverne comuniste, a provocat un semnal de alarmă în administraţia preşedintelui Joe Biden, potrivit publicaţiei, reprezentând o nouă ameninţare aproape de coastele americane.

The Journal a precizat că oficialii americani au refuzat să ofere mai multe detalii despre locaţia propusă pentru staţia de ascultare sau dacă a început construcţia.

Problema despre care se vorbeşte vine în contextul în care Washington şi Beijing fac paşi timizi pentru a calma tensiunile care au crescut după ce un balon spion chinezesc suspectat de spionaj la mare altitudine a traversat Statele Unite înainte ca armata americană să îl doboare în largul coastei de est în februarie.

De asemenea, ar putea ridica întrebări cu privire la o călătorie în China pe care oficialii americani spun că secretarul de stat Antony Blinken o are în vedere pentru următoarele săptămâni. Cel mai înalt diplomat al Washingtonului renunţase anterior la această vizită din cauza incidentului cu balonul spion.

Legăturile s-au deteriorat din cauza unor dispute care variază de la activitatea militară în Marea Chinei de Sud şi în apropierea Taiwanului, la situaţia drepturilor omului la Beijing şi la concurenţa tehnologică.

"Am avut preocupări reale cu privire la relaţia Chinei cu Republica Cuba şi am fost îngrijoraţi încă din prima zi a administraţiei de activităţile Chinei în emisfera noastră şi în întreaga lume", a declarat Kirby, de la Casa Albă.

Senatorul Mark Warner, preşedintele Comisiei speciale pentru informaţii, şi senatorul Marco Rubio, vicepreşedinte al comisiei, au afirmat într-o declaraţie că sunt "profund tulburaţi" de raport şi au îndemnat administraţia Biden "să ia măsuri pentru a preveni această ameninţare gravă la adresa securităţii şi suveranităţii noastre naţionale".

Un fost oficial american din domeniul serviciilor de informaţii a declarat, sub rezerva anonimatului, că un post de ascultare chinezesc ar fi o "mare afacere", marcând o extindere a capacităţilor de spionaj ale Beijingului şi oferindu-i acces la informaţii de semnal până la Washington, în nordul ţării.

Dacă o astfel de instalaţie este construită, chinezii vor folosi Cuba "ca un cap de pod pentru colectarea de informaţii împotriva Statelor Unite", a declarat Daniel Hoffman, fost ofiţer senior sub acoperire al CIA.

Dar SUA are o lungă istorie de spionaj legată de China în propria zonă. Se spune, pe scară largă, că a folosit Taiwanul ca post de ascultare pentru China continentală şi zboară în mod regulat cu avioane de spionaj în Marea Chinei de Sud, ceea ce a înfuriat Beijingul.

Şeful Biroului de Securitate Naţională din Taiwan a declarat în aprilie, în parlamentul insulei, că Taiwanul face schimb de informaţii criptate în timp real cu partenerii Five Eyes, printre care se numără şi SUA.

O infuzie de bani ar fi probabil binevenită în Cuba, unde economia se clatină, iar inflaţia, penuria de combustibil, scăderea producţiei agricole şi criza de bani continuă să alimenteze nemulţumirea.

Relaţiile dintre Washington şi Havana rămân tensionate. Anul trecut, administraţia Biden a eliminat parţial unele restricţii din epoca Trump privind remitenţele şi călătoriile către insulă, dar oficialii cubanezi au calificat paşii drept insuficienţi.

Informaţiile privind acordul au fost adunate în ultimele săptămâni şi au fost convingătoare. Oficialii au spus că acesta ar permite Chinei să efectueze informaţii prin semnal, inclusiv e-mailuri, apeluri telefonice şi transmisii prin satelit.

Cuba, un vechi duşman al Statelor Unite din timpul Războiului Rece, a fost mult timp un focar de spionaj.

Criza rachetelor cubaneze din 1962 a început după ce Moscova a plasat arme nucleare sovietice pe insulă. Aceasta a dat înapoi şi a îndepărtat rachetele, dar se consideră că, atunci, Statele Unite şi Uniunea Sovietică au fost cel mai aproape de o confruntare nucleară.

Sovieticii au avut şi ei instalată o bază de spionaj pe insulă, la Lourdes, la sud de Havana, la mijlocul anilor 1960, cu antene parabolice îndreptate spre vecinul de nord al Cubei. Preşedintele rus Vladimir Putin a închis această instalaţie la începutul anilor 2000.