Castelul Corvinilor şi-a schimbat conducerea şi a fost extins

Castelul Corvinilor, din municipiul Hunedoara, are o nouă conducere: muzeograful Ioan Bodochi asiguă interimatul până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului. Schimbarea vine după ce fostul director, Nicolae Cerişer, cel care a administrat muzeul în ultimii 14 ani, a fost ales ca primar al localităţii Topliţa. Numirea unui nou director coincide cu amenajarea şi intrarea în circuitul turistic a doua noi incinte din Castelul Corvinilor, Închisoarea şi Bastionul Torturii.

Conform publicaţiei locale “Mesagerul hunedorean”, reprezentanţii muzeului s-au pus pe treabă imediat după ce aleşii locali din municipiu au alocat banii necesari amenajării celor două obiective din incinta Castelului, investiţia ajungând la 220.000 de lei. Spaţiile au fost pregătite pentru vizita turiştilor cu recuzită specifică temniţelor din secolele XVI-XVIII şi cu instrumente de tortură folosite în acele vremuri pentru pedepsirea prizonierilor. Închisoarea putea fi vizitată de turişti şi până acum, însă nu era amenajată, iar Bastionul Torturii nu a fost niciodată deschis, fiind folosit, până acum, ca magazie pentru recuzită şi alte materiale.

Din puţinele informaţii documentare existente reiese că închisoarea castelului a fost funcţională începând cu secolul XVI, fiind împărţită pe două nivele. Subsolul, care a fost astupat în secolul al XIX-lea, odată cu restaurarea edificiului, le era destinat celor condamnaţi la moarte. Muzeografii spun că prizonierii întemniţaţi erau nevoiţi să suporte plata unei taxe a cărei valoare era mai mică sau mai mare, în funcţie de zona din care proveneau. „În secolul al XVI-lea, în această temniţă, au fost închişi răsculaţi conduşi de Gheorghe Doja, iar în secolul al XVIII-lea, au fost întemniţate peste 100 de persoane care au participat la Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. După 1785, destinaţia încăperii a fost schimbată, administraţia austriacă transformând Castelul şi implicit acest spaţiu, în sediul Administraţiei Minelor“, a precizat Cristian Roman, muzeograf la Castelul Corvinilor.

Închisoarea castelului este situată chiar la intrarea principală, între Turnul Nou de Poartă şi Palatul de Festivităţi. Vizavi este situată camera torturii. Împărţit în Casa Nemţilor şi Turnul Circular (n.r. prevăzut cu guri de tragere pentru arme de foc şi pentru arcuri şi arbalete), Bastionul Torturii este locul în care prizonierii întemniţaţi erau aspru pedepsiţi. Astfel, turiştii pot vedea cum arăta o masă de tortură – una dintre cele mai „populare” metode de schingiuire folosite în acele timpuri – dar şi alte obiecte reproduse întocmai după piesele folosite în perioada respectivă. Mai mult, atât în bastionul torturii, cât şi în închisoarea de vizavi, atmosfera este întregită de efecte sonore, care reproduc trăirile prizonierilor torturaţi aici. Spaţiul este funcţional încă din secolul al XV-lea, însă nu se ştie de când a fost transformat în cameră de tortură.

Spaţiile au fost pregătite pentru vizita turiştilor cu recuzită specifică temniţelor din secolele XVI-XVIII şi cu instrumente de tortură folosite în acele vremuri pentru pedepsirea prizonierilor.

*

Noul director interimar al muzeului din Hunedoara, Ioan Bodochi, a inventariat colecţia de piese, pe care, o dată cu ocuparea acestei funcţii, a preluat-o de la fosta conducere. Acesta a declarat că, în total, Castelul Corvinilor are 6.190 de piese cuprinse în inventarul de arheologie, circa 400 de exponate care datează din epoca medievală, în jur de 1.000 de obiecte etnografice şi alte peste 1.700, care fac parte din arhiva de documente, dar şi o colecţie numismatică. „O parte dintre acestea sunt propuse pentru clasare, fie în tezaurul patrimoniului cultural naţional (n.r. alcătuit din bunuri culturale de valoare excepţională pentru umanitate), fie în fondul patrimoniului cultural naţional (n.r. alcătuit din bunuri culturale cu valoare deosebită pentru România). Este vorba despre picturi, piese de artă şi arheologie şi despre vârfuri de suliţe care merită să primească un astfel de statut“, a declarat Ioan Bodochi pentru “Mesagerul hunedorean”