Capacitatea de gândire, influenţată de culoarea luminii din jur

Expunerea la lumină albastră, verde sau portocalie are impact asupra modului de gândire al oamenilor, influenţându-l fie în bine, fie în rău, informează cotidianul francez Le Figaro.

Lumina serveşte nu doar la a vedea clar. Esenţială pentru a face să funcţioneze ceasul biologic al omului, pentru a-l ajuta să nu dormiteze în timpul zilei şi nici să sufere de 'depresii de iarnă', lumina este indispensabilă şi pentru executarea corectă a unei sarcini cognitive, precizează publicaţia menţionată.

Însă creierul uman îşi aminteşte de asemenea de lumina pe care a primit-o înainte de a exercita o asemenea activitate. Acest lucru a fost demonstrat recent de Centre de Recherches du Cyclotron (CRC) de la Universitatea din Lieges (Belgia) şi de Departamentul de cronobiologie din cadrul Institutului pentru celule stem şi creier (Inserm), Lyon.

De mai multă vreme se cunoaşte că în ochiul uman sunt două tipuri de celule care recepţionează lumina: cu con şi cu bastonaşe. Melanopsina, identificată de vreo zece ani, este un alt tip de fotoprotector care transmite informaţia luminoasă spre zone ale creierului care au în competenţă sarcini non-vizuale. Cercetări realizate în laborator au arătat că, la animale, absenţa melanopsinei ar perturba funcţiile non-vizuale. 'La oameni, se ştia că melanopsina există, însă nu se putea suspecta că aceasta joacă un rol', explică Howard Cooper, cercetător la Inserm şi unul dintre autorii studiului.

Or, melanopsina prezintă două particularităţi: ea răspunde într-un mod foarte lent la expunerea la lumină şi ia diferite forme, în funcţie de culoarea luminii la care este expusă.

Un număr de 16 voluntari au fost rugaţi să execute o sarcină cognitivă simplă în timp ce erau expuşi unei lumini-test. Înainte de aceasta, ei au fost supuşi timp de 10 minute la o lumină albastră, verde sau portocalie, apoi cufundaţi în întuneric timp de 70 minute. În timp ce voluntarii realizau sarcinile cognitive cerute, cercetătorii monitorizau modul de funcţionare a creierului lor, datorită imageriei prin rezonanţă magnetică funcţională (IRMf).

Aceste imagini au arătat că trei regiuni cerebrale, implicate în reglarea procesului de trezire şi proceselor cognitive complexe, reacţionează mai bine la lumina-test atunci când particianţii au fost, în prealabil, expuşi unei lumini portocalii. În acelaşi timp, expunerea la o lumină albastră avea un efect invers. 'Aceasta arată că melanopsina participă de o manieră predominantă la sarcinile cognitive non-vizuale', explică Howard Cooper.

Prin mai multe aspecte, melanopsina seamănă cu fotopigmenţii întâlniţi la nevertebrate şi la plante. 'Prin urmare, oamenii au în ochi o maşinărie identică celei care există la nevertebrate şi care participă la regularizarea procesului de cunoaştere', explică oamenii de ştiinţă.

Colegul vostru de birou gândeşte 'precum o meduză'? Oferiţi-i un mic 'shoot de lumină oranj', conchide Le Figaro.