Bulgaria merge la urne, fostul preşedinte pro-rus conduce în sondaje

Bulgarii votează în cadrul celui de-al optulea scrutin parlamentar din ultimii cinci ani, iar favoritul detaşat, fostul preşedinte prorus Rumen Radev, promite să eradice corupţia şi să pună capăt unei serii de guverne slabe şi de scurtă durată.

Radev, un fost pilot de vânătoare eurosceptic care s-a opus acordării de sprijin militar Ucrainei, a demisionat din funcţia de preşedinte în ianuarie pentru a candida la alegeri, care au loc după ce demonstraţiile de masă au forţat demisia guvernului anterior în decembrie.

Campaniile ingenioase pe reţelele de socializare şi promisiunea stabilităţii au sporit sprijinul pentru Radev în această ţară balcanică cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, unde alegătorii sunt obosiţi de alegerile repetate şi de un grup restrâns de politicieni veterani pe care mulţi îi consideră corupţi.

„Avem nevoie, în sfârşit, de o cale către o Bulgărie democratică şi modernă, europeană”, a declarat Radev după ce şi-a exprimat votul la Sofia. „Avem nevoie de un program foarte solid în parlament pentru a-i sprijini pe cetăţenii bulgari să iasă cât mai repede din această situaţie foarte dificilă.”

În ceea ce priveşte relaţiile cu Moscova, el a spus: „Sper că vom dezvolta relaţii practice cu Rusia, bazate pe respect reciproc şi tratament egal.”

Bulgaria s-a dezvoltat rapid de la căderea comunismului în 1989 şi a aderat la UE în 2007. Speranţa de viaţă a crescut semnificativ, şomajul se numără printre cele mai scăzute din UE, iar economia este considerată mai stabilă de la aderarea la zona euro în ianuarie, scrie Guardian.

Totuşi, Bulgaria rămâne în urma altor ţări din UE în multe privinţe şi au existat îngrijorări cu privire la cumpărarea de voturi în alegerile anterioare.

Costul vieţii a devenit o problemă cheie de când Bulgaria, care este şi membră a NATO, a adoptat euro. Guvernul anterior a căzut în urma protestelor împotriva unui nou buget care propunea creşteri de impozite şi contribuţii mai mari la asigurările sociale.

Acest lucru şi recenta criză politică par să fie la fel de importante pentru alegători ca şi apelurile lui Radev de a îmbunătăţi relaţiile cu Moscova sau de a relua fluxurile de petrol şi gaze ruseşti către Europa.

„Politicienii trebuie să se unească şi să ia decizii – nu să aibă conflicte şi certuri constante, trecând de la o alegere la alta fără a realiza nimic”, a spus Bogomil Bardarski, un metalurgist în vârstă de 72 de ani care a votat în capitala Sofia.

Sondajele de opinie de vineri sugerau că partidul „Bulgaria Progresistă” al lui Radev ar urma sa obţină aproximativ 35% din voturi. Acest lucru ar marca unul dintre cele mai bune rezultate obţinute de un singur partid în ultimii ani, deşi nu ar fi suficient pentru a obţine majoritatea parlamentară.

Interesul alegătorilor pare să fie în creştere. Un sondaj realizat de Alpha Research, cu sediul în Sofia, prognozează o prezenţă la vot de aproximativ 60%, aproape dublă faţă de cea de 34% din iunie 2024.

Cifrele evidenţiază frustrarea faţă de dominaţia partidului de centru-dreapta GERB, condus de fostul prim-ministru Boyko Borissov, care se află pe locul al doilea cu aproximativ 18%, şi a partidului de centru Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, al cărui lider, Delyan Peevski, se află sub sancţiuni din partea SUA şi a Regatului Unit legate de corupţie.

Un posibil partener de coaliţie este coaliţia pro-europeană „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), care susţine, de asemenea, că sunt necesare reforme.

Criticii spun că Radev poartă o parte din responsabilitate pentru deciziile controversate luate de guvernele interimare pe care le-a numit în timpul preşedinţiei sale din 2016. Printre acestea se numără un acord privind gazele din 2023 între compania turcă de stat Botaş şi Bulgargaz din Bulgaria, care a dus la pierderi şi la o anchetă.