Bugetul pe 2026, în transparenţă publică, pe fundalul scandalurilor din coaliţie. Guvernul se laudă cu investiţii record şi utilizare extinsă a fondurilor europene

Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţã pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026.

În comunicatul remis presei, Guvernul susţine că "bugetul este orientat către mediul de afaceri şi relansare economică şi este fundamentat pe un nivel record al investiţiilor publice şi pe o utilizare extinsă a fondurilor europene, având ca obiectiv consolidarea creşterii economice şi susţinerea comunităţilor locale."

Acesta conţine:

• Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum şi Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2026 şi proiecţia acesteia pe anii 2027-2029

• Proiectul de lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026

• Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, precum şi STRATEGIA FISCAL-BUGETARĂ PENTRU PERIOADA 2026 – 2028

„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilităţii şi al dezvoltării şi reflectă angajamentul Guvernului pentru menţinerea echilibrului între consolidarea fiscală şi susţinerea investiţiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potenţialul de creştere al economiei. Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici şi continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei şi la creşterea calităţii vieţii românilor.

Direcţionarea resurselor către proiecte care generează creştere economică, consolidarea disciplinei financiare şi creşterea transparenţei în gestionarea banilor publici vor asigura menţinerea unei politici fiscale responsabile şi predictibile, în concordanţă cu angajamentele asumate la nivel european şi cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât şi o îmbunătăţire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuţii şi alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei. Construcţia bugetară are la bază venituri stabilizate şi eficientizarea activităţii administraţiei fiscale.

Guvernul mai transmite că "în ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiţii şi absorbţia fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează, în condiţiile reducerii deficitului, absorbţia unor cheltuieli cu investiţiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene."

Sprijin pentru sectoare sociale şi programe prioritare

Bugetul include alocări importante pentru programe sociale şi educaţionale, precum:

● 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
● 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în şcoli;
● 15,48 miliarde lei pentru finanţarea serviciilor sociale pentru copii şi persoane cu dizabilităţi, inclusiv pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare;
● sprijin pentru infrastructura de drumuri judeţene şi comunale;
● programe pentru protecţia mediului şi dezvoltarea comunităţilor locale.

Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

Guvernul mai susţine că bugetul pe 2026 alocă cel mai ridicat nivel de până acum al resurselor pentru dezvoltarea comunităţilor şi autorităţilor publice locale – 86,4 de miliarde de lei faţă de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcţionate către proiecte locale şi regionale, asigurând astfel cofinanţările necesare şi continuitatea investiţiilor în teritoriu.

Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanţarea bugetelor locale, dintre care:
● 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale judeţelor;
● 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti;
● 880 milioane lei pentru drumuri judeţene şi comunale;
● 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
● 915,6 milioane lei pentru finanţarea învăţământului privat şi confesional acreditat fără taxe.

Distribuirea impozitului pe venit către autorităţile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru judeţe, 63% pentru municipii, oraşe şi comune, 14% pentru fondul naţional de echilibrare, 6% la dispoziţia consiliilor judeţene, iar 2% pentru instituţii culturale precum teatrele, operele şi filarmonicile.

Mecanismele de echilibrare se bazează pe cote clare, praguri per locuitor şi reţineri diferenţiate, asigurând un management financiar bazat pe date şi modele obiective.

Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanţare al Municipiului Bucureşti. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scăzut din cauza modificărilor legislative ale bazei de impozitare şi a contribuţiei la mecanismul naţional de echilibrare a bugetelor locale.

Pentru 2026, proiectul de buget propune o formulă mai echitabilă şi mai predictibilă de finanţare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţării serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor de infrastructură şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală.

Prin această abordare se urmăreşte crearea unui cadru bugetar mai stabil şi mai predictibil, care să permită planificarea multianuală a investiţiilor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei.

Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).

Diferenţa dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat şi veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectă contribuţia semnificativă a fondurilor europene şi a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanţări europene evidenţiază rolul esenţial al acestora în susţinerea investiţiilor publice şi în stimularea creşterii economice în cadrul proiectului de buget.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale înregistrează o creştere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.

Această evoluţie reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum şi pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare.

Structura veniturilor bugetare evidenţiază, totodată, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale şi îmbunătăţirea colectării prin măsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administraţiei fiscale şi utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În acelaşi timp, proiectul de buget integrează în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene şi PNRR, asigurând flexibilitatea necesară în funcţie de ritmul rambursărilor şi al implementării proiectelor.

Cheltuieli şi disciplină fiscal-bugetară

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, creşterea fiind determinată în principal de investiţii, fonduri europene şi costurile finanţării datoriei publice generate de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creşterea cheltuielilor de funcţionare ale statului.