Beijing şi Manila cad de acord asupra “coexistenţei” în Marea Chinei de Sud

“Chinezii nu vor mai ocupa noi teritorii în Marea Chinei de Sud şi nici nu vor construi structuri în Reciful Scarborough”, a declarat marţi ministrul filipinez al Apărării, Delfin Lorenzana, potrivit China News Asia. Apele din apropierea recifului sunt frecventate de pescari filipinezi, dar în perioada 2012-2016 China a blocat regiunea.

Cele două tabere aparent colaborează pe baza unui aranjament comercial pentru a desfăşura în comun activităţi de explorare petrolieră, urmând ca operaţiunile de forare să înceapă în aproximativ 12 luni, conform ministrului filipinez de Externe, Alan Peter Cayetano. Acordul a fost încheiat, de asemenea, în condiţiile în care China şi Vietnamul au ajuns la neînţelegeri aprinse privind câmpul de gaz şi petrolier Blocul 136-03, aflat în Marea Chinei de Sud.

Săptămâna trecută, un think tank proeminent din Washington a publicat imagini de satelit care arată că, în timp ce Beijingul susţine că a suspendat activităţile de revendicare a insulelor din Marea Chinei în urmă cu doi ani, de fapt a finalizat construirea de noi structuri în regiune, în locuri precum Insula Copacului, în aceeaşi perioadă.

“Activitatea de revendicare teritorială a Chinei nu a încetat la mijlocul anului 2015, prin finalizarea insulelor artificiale din Insulele Spratly”, a declarat Asia Maritime Transparency Iniţiative într-un material postat pe un blog în 9 august.

Mai mulţi oficiali americani au acuzat recent China că încearcă să militarizeze şi să preia treptat controlul asupra Mării Chinei de Sud, lucru care ar putea ameninţa navigarea în zonele disputate, din moment ce Marea Chinei de Sud este un canal navigabil strategic folosit pentru transportul de mărfuri, ce se ridică la o valoare totală de 5,3 trilioane de dolari anual, inclusiv 1,2 trilioane de dolari obţinuţi de SUA din comerţ.

China pretinde suveranitatea asupra celei mai mari părţi din Marea Chinei de Sud – care a fost revendicată parţial şi de Vietnam, Malaezia, Brunei, Filipine şi Taiwan.

Situaţia este cu atât mai complexă, cu cât SUA a desfăşurat numeroase operaţiuni maritime şi aeriene în Marea Chinei de Sud cu scopul de a promova libertatea de circulaţie în zonă şi pentru a transmite Beijingului mesajul că nu îi va ceda controlul asupra regiunii.

Cu doar câteva zile înaintea întâlnirii preşedintelui american Trump cu omologul său chinez la Hamburg, în cadrul unui Summit G20 care a avut loc în perioada 7-8 iulie, administraţia SUA a trimis un distrugător cu rachete ghidate în apropierea insulei Triton în Marea Chinei de Sud, potrivit Bloomberg.

A fost cea de-a doua astfel de operaţiune desfăşurată de SUA în timpul mandatului preşedintelui Donald Trump. În 24 mai, distrugătorul cu rachete ghidate USS Dewey al Marinei SUA a pătruns în zona de 22 km a Recifului Mischief din Insulele Spratly, un alt arhipelag disputat situat în partea sudică a Mării Chinei de Sud. La acea vreme, Ministerul chinez al Apărării a trimis două fregate pentru a avertiza nava americană şi a precizat că se opune cu tărie comportamentului americanilor.

De asemenea, în luna iulie, un avion de luptă chinez a efectuat o interceptare “nesigură” a unui avion american în timp ce acesta zbura în spaţiul aerian internaţional de deasupra Mării Chinei de Est, conform unui purtător de cuvânt al Pentagonului.

Avionul de luptă chinez J-10 era înarmat şi s-a apropiat la o distanţă de aproximativ 90 de metri de avionul american de recunoaştere US EP-3, forţând aeronava Marinei SUA să efectueze o “acţiune de evitare”, a declarat pentru CNN un oficial american din domeniul apărării.

Poate cea mai “renumită” întâlnire între un avion de luptă chinez şi un avion american EP-3 a avut loc în 2001, când un avion de luptă chinez J-8 a intrat în coliziune cu o aeronavă americană, forţând EP-3 să aterizeze de urgenţă. Incidentul a declanşat o dispută internaţională între Washington şi Beijing.