Barroso a anunţat planul pentru rezolvarea crizei datoriilor din zona euro

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a schiţat, miercuri, un plan pentru a pune capăt crizei datoriilor în zona euro, care cuprinde cinci domenii de acţiune şi prin care băncilor care sunt salvate de la faliment li se cere să nu mai acorde dividende, informează BBC.

Barroso a spus că băncile trebuie să pună deoparte mai mulţi bani pentru a se păzi de viitoare pierderi. De asemenea, băncile sprijinite prin fondul de salvare al zonei euro - Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESA) - trebuie să înceteze să mai plătească dividende sau să mai acorde bonusuri, a cerut Barroso.

Preşedintele Comisiei Europene a indicat cinci direcţii de acţiune destinate să spargă "cercul vicios" format de îndoielile privind sustenabilitatea datoriilor suverane, stabilitatea sistemului bancar şi perspectivele de creştere ale Uniunii Europene.

Astfel, este nevoie de acţiune decisivă în privinţa Greciei, astfel încât toate îndoielile în legătură cu sustenabilitatea economică a ţării să fie îndepărtate, a arătat Barroso. Aceasta include eliberarea ultimei tranşe din împrumutul internaţional acordat Greciei.

Comisia spune că trebuie implementate măsurile asupra cărora s-a căzut de acord în iulie, adică sporirea fondului de salvare până la 440 de miliarde de euro şi accelerarea lansării succesorului său permanent, Mecanismul de Stabilitate Europeană.

Este nevoie de acţiune coordonată pentru consolidarea băncilor Europei. Băncile ar trebuie să procedeze la o recapitalizare pentru a acoperi pierderile prin finanţare privată sau cu ajutorul guvernelor naţionale, dacă este necesar. Dacă acest demers nu este suficient, ele pot apela la FESA, dar dacă o fac, nu vor avea voie să plătească dividende sau bonusuri.

Politicile care consolidează creştere şi stabilitatea, cum ar fi acordurile comerciale, trebuie accelerate.

Este necesară o mai mare integrare a guvernanţei economice în zona euro, mai spune Comisia.

Marţi seara, Slovacia a votat împotriva extinderii FESA, fiind singura dintre cele 17 membre ale zonei euro care se împotriveşte creşterii fondului de salvare. Totuşi, în spatele acestui vot au stat lupte politice interne, iar analiştii se aşteaptă la un nou vot, de data aceasta favorabil, până la sfârşitul săptămânii.

În plus faţă de extinderea FESA, măsurile agreate în iulie de liderii eurozonei prevăd şi preluarea de către creditorii privaţi a 21% din împrumuturile guvernului grec. Totuşi, investitorii cred acum că ambele măsuri sunt inadecvate şi cer ca fondul de salvare să fie crescut la 2.000 de miliarde de euro. Ei se tem că investitorii privaţi vor fi obligaţi să-şi asume mai mult decât proporţia de 21% din împrumuturi sugerată.

Liderii europeni au stabilit în iulie şi un al doilea pachet de salvare pentru Grecia, în valoare de 109 miliarde de euro.

Comisia Europeană, împreună cu FMI şi Banca Centrală Europeană, a fost la Atena pentru a decide eliberarea ultimei tranşe din împrumutul contractat de Grecia în 2010. Marţi, cele trei instituţii au ajuns la concluzia că Atena trebuie să-şi reducă nivelul îndatorării şi au spus că vor elibera, probabil, tranşa de 8 miliarde de euro de care ţara are nevoie pentru a-şi achita cheltuielile curente.

Liderii europeni au fost aspru criticaţi, în special de investitori, că nu iau măsuri decisive pentru a pune capăt crizei. Totuşi, acum există sentimentul că o asemenea acţiune va fi iminentă, ochii fiind aţintiţi asupra summitului UE din 23 octombrie şi asupra reuniunii G20 de la Cannes de la începutul lunii noiembrie, notează BBC.