Avertismentul unui analist: Fără cele 15 miliarde de euro din fonduri UE, economia României riscă o recesiune prelungită

Analistul economic Adrian Negrescu a vorbit despre starea economiei româneşti în contextul datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Anul 2025 s-a încheiat cu o economie aflată în zona de stagflaţie, cu o creştere economică aproape de zero şi o inflaţie ridicată. Avertizam asupra acestui fenomen încă din 2024 şi iată că a devenit realitate. Nu suntem într-o criză profundă, dar lipsesc motoarele unei creşteri sănătoase, mai ales din cauza industriei paralizate. Economia a fost salvată de sectorul construcţiilor, de IT şi de continuarea investiţiilor, în timp ce populaţia şi statul au manifestat prudenţă în consum şi cheltuieli", a declarat Adrian Negrescu.

Economistul a punctat că datele INS, prezentate recent, confirmă faptul că marile "motoare" economice au fost oprite anul trecut sau au funcţionat în gol.

"Cel mai îngrijorător semnal este că fabricile din România nu au contribuit deloc la creşterea economică în 2025. Volumul de activitate industrială a fost chiar uşor sub nivelul anului anterior (99,8%). Fără o industrie puternică, creşterea economică s-a evaporat. În plus, comerţul şi transporturile au stagnat. Deşi românii au continuat să cumpere şi mărfurile s-au mişcat, ritmul nu a fost suficient de alert pentru a genera un plus economic faţă de anul trecut. La fel, imobiliarele, sectorul financiar şi administraţia publică au stagnat, neaducând niciun plus şi niciun minus semnificativ", a precizat Adrian Negrescu.

În schimb, expertul a arătat că serviciile administrative şi profesionale au înregistrat singura scădere reală a volumului de activitate (-0,3%), trăgând uşor economia în jos.

"Construcţiile (0,5%) au fost 'campionii' economiei. Şantierele au continuat să lucreze, fie că vorbim de clădiri noi, fie de infrastructură. Acest domeniu a avut cea mai mare greutate în menţinerea economiei pe linia de plutire. Agricultura (0,2%) a adus o contribuţie mică, dar pozitivă. Sectorul IT şi de telecomunicaţii au rămas stabile şi continua să genereze valoare adăugată, dovedindu-se din nou un stâlp de susţinere pentru România", a afirmat Adrian Negrescu.

"Datele INS mai arată un lucru interesant"

"Deşi a contribuit pozitiv, ritmul în care populaţia cheltuieşte bani a încetinit uşor (volumul scăzând de la 100,6% la 100,5% la revizuire). În esenţă, românii cumpără, dar o fac cu prudenţă.

Tot la capitolul veşti pozitive, investiţiile ('Formarea brută de capital fix') au crescut cu 0,9%. Acesta este un aspect vital.

Faptul că investiţiile susţin economia este o veste excelentă, însemnând că se alocă bani pentru dezvoltare. Totuşi, la a doua estimare, s-a observat că volumul acestor investiţii a fost puţin mai mic decât se credea iniţial (o scădere de 0,7 puncte procentuale).

Pe de altă parte, consumul colectiv al administraţiilor publice, adică cheltuielile din sectorul public au scăzut accentuat, indicând faptul că statul a început să strângă cureaua pe anumite cheltuieli generale.

Ce va fi în acest an? Guvernul se aşteaptă la o creştere economică de 1%. S&P estima, recent, un avans de numai 0,25%.

În esenţă, să sperăm că vom fi pe plus însă această perspectivă depinde mai mult ca oricând de atragerea celor 15 miliarde de euro din fonduri UE. Fără aceşti bani, economia riscă o recesiune prelungită."