Atacul asupra Siriei, amânat din 'motive chimice'

Susţinătorii unui atac asupra Siriei şi-au declarat joi intenţia de a aştepta concluziile comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care anchetează amănuntele utilizării de arme chimice, pentru a aproba planul definitiv de acţiune. Factorii-cheie care vor determina momentul şi anvergura operaţiunilor contra Damascului trebuie să fie oferirea de dovezi privind implicarea regimului sirian în atacurile chimice şi repartizarea rolurilor în cadrul coaliţiei anti-Assad. Potrivit cotidianului rus Kommersant, spre deosebire de campania irakiană, care s-a desfăşurat în urmă cu 10 ani sub conducerea indiscutabilă a SUA, preşedintele Barack Obama nu aspiră la statutul de lider în războiul împotriva Siriei, cedându-l aliaţilor din Europa şi Golful Persic.

Declaraţiile vehemente la adresa Damascului care s-au făcut auzite în capitalele occidentale, împreună cu reuniunea extraordinară a Consiliului Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care le-a urmat şi în timpul căreia a fost lansat insistent apelul la pedepsirea 'celor responsabili pentru atacul chimic' au fost considerate o confirmare a faptului că atacul asupra Siriei va avea loc în noaptea de joi spre vineri. Însă joi tonul adversarilor lui Assad s-a schimbat: continuând să insiste asupra unei acţiuni de forţă, iniţiatorii ei au precizat că doresc, totuşi, să aştepte concluziile misiunii ONU ce anchetează pe marginea utilizării armelor chimice lângă Damasc.

Misiunea urmează să-şi finalizeze activitatea vineri şi să plece din Siria sâmbătă dimineaţa. Potrivit mass-media americane, Administraţia lui Obama nu a susţinut ideea de a prelungi activitatea inspectorilor, dând de înţeles că nu vede niciun rost în aceasta.

Încă o confirmare a faptului că susţinătorii intervenţiei armate în Siria ar putea amâna declanşarea ei o constituie decizia de joi a parlamentului britanic de a nu vota în favoarea participării Londrei la acţiunea de forţă împotriva Damascului. Premierul David Cameron miza că parlamentul îşi va da acordul încă de joi, însă după ce au fost luate la cunoştinţă primele rezultate ale misiunii ONU, votul a fost amânat pentru mai târziu.

Intenţia de a aştepta concluziile ONU şi-a exprimat-o şi conducerea Franţei, care înainte lansa apeluri ferme în vederea pedepsirii Damascului.

Tot joi a devenit clar că, spre deosebire de campania irakiană de acum 10 ani, care s-a desfăşurat sub conducerea indiscutabilă a SUA, în condiţiile autoînlăturării Europei, Obama nu aspiră la statutul de lider în războiul împotriva Damascului. Şeful Pentagonului, Chuck Hagel, a dat de înţeles că, 'dacă la adresa Siriei va fi iniţiată vreo acţiune, atunci va fi vorba despre cooperare internaţională'.

O altă grijă a susţinătorilor acţiunii de forţă a devenit căutarea de dovezi privind implicarea regimului sirian în atacul chimic din 21 august. Secretarul de stat al SUA, John Kerry, a anunţat marţi că informaţiile pe care le deţin SUA 'privind folosirea de arme chimice în Siria sunt unele reale, convingătoare şi bazate pe fapte'. Însă Kerry nu a prezentat niciuna dintre aceste fapte, recomandând vizionarea pe reţelele de socializare a imaginilor cu urmările atacului.

Imaginile prezintă zeci de corpuri neînsufleţite, înfăşurate în cearşafuri, multe femei şi mulţi copii. Pe trupurile lor nu sunt răni vizibile, însă dacă apeşi pe cutia toracică din gură iese spumă. John Kerry a declarat că a fost şocat mai ales de imaginile cu 'copii morţi, corpuri contorsionate de spasme, familii care au murit în paturile lor, fără nicio picătură de sânge şi fără răni vizibile'. Secretarul de stat american a amintit: regimul Assad are şi arme chimice, şi mijloace pentru transportarea acestora, ceea ce înseamnă că regimul le-a folosit.

Mai târziu, mass-media americane au făcut publice alte două dovezi privind implicarea regimului sirian în incident: imagini prin satelit oferite de Israel şi Iordania, care demonstrează mutarea containerelor cu arme chimice de trupele lui Assad, precum şi o discuţie telefonică dintre militari sirieni, interceptată de serviciile secrete ale SUA, discuţie în timpul căreia un reprezentant al Ministerului Apărării al Siriei cere explicaţii de la un subaltern în legătură cu atacul chimic de lângă Damasc.

Joi a fost dat publicităţii un raport al serviciilor speciale ale Marii Britanii privind atacul chimic din 21 august. Răspunderea pentru acest atac este pusă de britanici - tot în baza imaginilor video de pe internet şi a informaţiilor serviciilor de securitate - pe seama regimului sirian. Drept argument suplimentar, în raport se spune că 'opoziţia (siriană) nu putea să desfăşoare un atac chimic de asemenea anvergură'. Între timp, numărul victimelor este evaluat de serviciile secrete la 350 de oameni: înainte Occidentul vorbea despre 1.500 de morţi.

Rusia consideră argumentele SUA şi ale aliaţilor lor neconcludente. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat recent că pentru 'guvernul sirian era dezavantajos atât în sens politic, cât şi în sens militar să utilizeze arme chimice'. În sprijinul afirmaţiei sale, Lavrov a adus trei argumente: în momentul în care a avut loc presupusul atac chimic în Siria lucrau experţi ai ONU, situaţia militară era în favoarea guvernului, iar la 28 august trebuia să aibă loc o reuniune ruso-americană în vederea pregătirii conferinţei 'Geneva-2' aprobate de autorităţile Siriei.

Legat de imaginile plasate pe internet, şeful diplomaţiei ruse a ajuns de asemenea la concluzii opuse comparativ cu omologul său american: o serie de imagini au apărut 'cu multe ore înainte' ca posturile de televiziune arabe să informeze despre atacul chimic; simptomele vizibile în imaginile video 'nu seamănă foarte bine' cu cele care sunt în cazul otrăvirii cu gaz sarin sau cu alte substanţe chimice; nu este clar 'cum şi de ce' atâţia copii s-au pomenit în acelaşi timp şi în acelaşi loc; de ce oamenii care acordă ajutor nu au mijloace de protecţie.

Lavrov este de părere că, judecând după fotografii şi descrierea imaginilor chimice, bomba explodată lângă Damasc 'seamănă foarte bine' cu cea folosită lângă Alep, la 19 martie. Rusia a prezentat recent un raport la ONU, în care se demonstrează că atacul chimic din martie a fost 'opera' rebelilor. Şeful diplomaţiei ruse s-a eschivat de la un răspuns direct la întrebarea dacă serviciile secrete ale Rusiei au informaţii care să confirme că în spatele atacului din 21 august se află de asemenea opoziţia siriană: Lavrov a declarat doar că adversarii lui Assad nu ar fi fost 'dezinteresaţi în a organiza o asemenea provocare, în situaţia în care ei doresc să provoace atacuri de peste hotare asupra regimului'.

O clarificare totală a conjuncturii atacului nu va fi un lucru simplu nici după ce misiunea ONU îşi va încheia ancheta în Siria. După cum a anunţat Kommersant, inspectorii nu sunt mandataţi să pună vina pe seama uneia dintre părţi, ei trebuie doar să stabilească dacă un atac a existat sau nu, şi dacă da - să determine substanţa utilizată.

Vinovatul, însă, trebuie să fie stabilit de Consiliul de Securitate al ONU. Dar, judecând după atitudinea membrilor săi, este puţin probabil să se poată ajunge la o concluzie unanimă. În acest sens, guvernul britanic a anunţat joi: 'În cazul blocării rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU în vederea reducerii capacităţii regimului sirian de a utiliza arme chimice, nu va mai rămâne o alternativă reală de utilizare a forţei'.