Ankara acceptă vălul şi cenzurează decolteul: Cum ar trebui să se îmbrace femeile turce?

Anularea interdicţiei de a purta vălul islamic pentru funcţionarele turce a coincis cu concedierea unei prezentatoare de televiziune pentru că a purtat un decolteu prea adânc, o coincidenţă care redeschis dezbaterea privind tendinţa guvernului islamist de a impune principii morale, informează vineri agenţia EFE.

La câteva zile după ce premierul turc Recep Tayyip Erdogan a susţinut că interdicţia de a purta văl încalcă dreptul la libertatea de gândire şi de religie, purtătorul de cuvânt al partidului său islamist moderat AKP califica drept inacceptabil decolteul pe care prezentatoarea Gozde Kansu l-a purtat vineri seara în programul unei televiziuni private apropiate regimului.

'Nu cred că a fost nimic neobişnuit cu decolteul meu. Este jignitor să se discute despre decolteul unei persoane', a declarat Gozde Kansu ziarului Hurriyet. Prezentatoarea, care a fost înlocuită de un bărbat, s-a declarat 'sătulă' de dezbaterea privind corpul femeii în această ţară euroasiatică. 'Este un amestec în viaţa privată', a denunţat ea. Aceasta este şi acuzaţia pe care o aduc cercurile laice premierului Erdogan. Şi tocmai acesta a fost argumentul invocat de el pentru ca profesoarele să poată purta vălul la ore şi ca funcţionarele publice să poarte veşmânt islamic la locul de muncă.

Interzicerea lor, în 1982, la puţin timp după lovitura de stat, a fost considerată o măsură discriminatorie care atenta la dreptul de muncă, au subliniat Erdogan şi AKP, care au inclus anularea acestei norme în 'pachetul de democratizare', prezentat în urmă cu zece zile. Nezaket Oz şi Fatma Galer, două profesoare care vor putea în sfârşit să poarte vălul la ore, au declarat ziarului Radikal că 'această decizie este un pas în direcţia corectă'. Sevinc Celik, o altă profesoară, care se declară laică, a spus că i-a fost întotdeauna milă de colegele sale nevoite ori să-şi acopere, ori să-şi descopere capul atunci când erau văzute.

Nu toate femeile declarate laice sunt de aceeaşi părere. Aylin, studentă la universitate, recunoaşte că interzicerea vălului poate fi incorectă, dar era un lucru necesar. Această studentă la ştiinţe politice respinge ca statul să impună reglementări în funcţie de ceea ce religia consideră că este bun sau rău. 'Prietena mea poate purta văl, cât timp eu pot purta fustă scurtă. Nu ar trebui să fie o chestiune reglementată de stat', a spus ea. Dezbaterea din stradă a ajuns până în mass-media. În timp ce ziarele islamiste aplaudă decizia şi o văd ca pe 'sfârşitul unei ere obscure', ziarele de tendinţă laică denunţă această anulare ca pe un nou pas spre islamizarea Turciei.

La fel ca teme precum consumul de alcool, relaţiile dintre fete şi băieţi sau educaţia religioasă, acum şi vestimentaţia a ajuns un subiect de dezbatere în Turcia. În urmă cu câteva luni, decizia companiei aeriene Turkish Airlines de a interzice stewardeselor să folosească lac de unghii sau ruj de buze a suscitat o asemenea polemică încât compania a fost nevoită să bată în retragere şi să spună că a fost o neînţelegere.

Recent a apărut în presă şi cazul directorului unui institut din Antalya care le-a interzis elevelor sale să vină la ore în fustă scurtă. Colegii lor băieţi au protestat împotriva acestei măsuri, venind în clasă în fuste. Deşi interdicţia de a purta văl a fost inclusă de militari în legislaţie în 1982, încă de la fondarea Turciei laice şi republicane în 1923, acest obiect vestimentar a dispărut de facto din instituţiile publice.

Interdicţia asupra vălului a fost principala revendicare a cercurilor islamiste. Totuşi, vălul va fi în continuare interzis angajatelor din Poliţie, Armată sau Justiţie. Aceste excepţii au fost denunţate de sindicatul funcţionarilor publici, Memur-Sen, de tendinţă islamistă, care a anunţat o campanie de nesupunere civilă, reclamând totodată să li se permită bărbaţilor să poarte barbă şi să nu fie obligaţi să poarte cravată.