Anastase: Rolul APCEMN este de a crea punţi spre prosperitate
Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) are scopul de a crea noi punţi spre prosperitate între statele membre şi de a înlătura unele bariere care le despart, a declarat vineri preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, în deschiderea sesiunii plenare a APCEMN ce se desfăşoară la Bucureşti.
"Scopul nostru este să aducem mai aproape ţările noastre, să intensificăm dialogul politic şi economic şi să creăm noi punţi care să ne ducă spre dezvoltare economică şi prosperitate. Aceste punţi nu pot fi create fără existenţa unui climat de încredere, iar pentru aceasta diplomaţia parlamentară este esenţială, pentru că, prin specificul acesteia, facilitează interacţiuni nu numai la nivel instituţional, ci şi uman", a afirmat Anastase, care este preşedinte în exerciţiu al APCEMN.
Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, pot exista şi unele "provocări" care ar putea să îngreuneze procesul de creare a punţilor respective, dar ele pot fi depăşite având în vedere potenţialul de cooperare economică dintre ţările membre APCEMN, dar şi faptul că lumea se află într-un proces de globalizare.
"Când mă refer la provocări, mă gândesc, în primul rând, la acele situaţii, precum conflictele armate, mişcările separatiste sau resentimentele istorice care creează bariere acolo unde ar trebui să fie punţi, care împiedică dialoguri şi care, în ultimă instanţă, afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor noştri. Mă gândesc la greutăţile economice cu care ne confruntăm, greutăţi exacerbate uneori de sincope ale cooperării economice, aşa cum a fost cazul de curând în criza gazului. Şi acestea sunt ziduri în calea cooperării şi, în calitate de aleşi legitimi ai naţiunilor noastre, avem datoria de a le depăşi cu succes", a susţinut Roberta Anastase.
În opinia oficialului român, cooperarea economică dintre statele APCEMN depinde de cooperarea politică, iar la baza acesteia din urmă trebuie să stea o serie de valori şi de norme comune. Potrivit Robertei Anastase, temele de dezbatere ale APCEMN trebuie să fie racordate la temele europene, iar preocupările organizaţiei trebuie să aibă în vedere preocupările globale.
"Adunarea Parlamentară a OCEMN are potenţialul de a constitui un pilon al cooperării la Marea Neagră cu rolul de a facilita dialogul, de a crea bazele legislative şi de a implementa măsurile necesare pentru o mai bună cooperare între ţările noastre. Simpla noastră prezenţă aici arată că suntem deschişi spre realizarea acestui potenţial. Conştienţi fiind de realizări, nu trebuie să uităm însă neajunsurile şi trebuie să spun că mai rămân de făcut câţiva paşi atât la nivel politic, cât şi la nivel instituţional", a spus Anastase.
Ea a mai anunţat că la nivelul Comitetului Permanent al APCEMN s-a decis formarea unui grup de lucru pentru modificarea regulamentului organizaţiei ca urmare a nevoii de reformă.
Vineri şi sâmbătă se desfăşoară la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, lucrările celei de-a XXXIII-a sesiuni plenare a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră.
În cadrul dezbaterilor sesiunii APCEMN de la Bucureşti se va discuta despre strategiile şi politicile pentru diminuarea consecinţelor crizei economico-financiare în statele membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre.
Parlamentarii vor discuta şi o serie de rapoarte privind dezvoltarea transportului maritim în regiunea Mării Negre, precum şi aspecte juridice şi socio-culturale ale migraţiei în regiune şi vor adopta o serie de recomandări elaborate de comisiile de specialitate ale Adunării.
De la înfiinţarea organizaţiei, Parlamentului României îi revine pentru a patra oară preşedinţia, conform principiului rotaţiei între statele membre. La încheierea sesiunii plenare de la Bucureşti, preşedinţia APCEMN va fi preluată de Valeri Yazev, vicepreşedinte al Dumei de Stat din Federaţia Rusă, în numele Parlamentului de la Moscova.
Organizaţia pentru Cooperare Economică la Marea Neagră a fost creată în anul 1992. Din organizaţie fac parte 11 state: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Federaţia Rusă, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia şi Ucraina.