ANALIZĂ - Cât de mult ţine diaspora la votul prin corespondenţă
Există români din diaspora care, la ultimile alegeri, au stat ore întregi în ploaie pentru a-şi exercita dreptul de vot, în timp ce alţii, mai ales cei din familii mixte, se interesează mai degrabă de politica locală, care-i afectează în mod direct.
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, crede că o mai mare implicare a românilor de afară în procesul electoral i-ar determina pe politicieni să le acorde acestora o atenţie mai mare.
"Oricât de bune intenţii am fi avut, oricâte iniţiative, la nivel legislativ sau executiv, ele nu pot acoperi acest gol, pe care îl sesizăm, în relaţia statului român cu românii aflaţi peste hotare. Pentru a consolida această relaţie, avem nevoie de mecanisme noi şi, de aceea, am pus la punct o strategie naţională pentru românii de pretutindeni. Clasa politică, indiferent de partide, va ignora însă această realitate atâta vreme cât dumneavoastră nu veţi vota. Dacă numărul cetăţenilor români prezenţi peste hotare va fi mult mai mare la scrutinele electorale, atunci şi atenţia statului român va fi din ce în ce mai mare. Toate partidele vor fi interesate să dezvolte politici destinate românilor din afară", le-a spus Eugen Tomac românilor din diaspora. Este şi motivul pentru care i-a invitat să ia parte la discuţiile referitoare la proiectul de lege privind exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă, invitaţie făcută în cadrul conferinţei "Şanse egale într-o Europă unită", organizată în weekend la Barcelona de către Departamentul pentru românii de pretutindeni.
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor din Camera Deputaţilor, William Brânză, apreciază că acest proiect a apărut din nevoia românilor de a-şi spune cuvântul. "Votul prin corespondenţă dă posibilitatea tuturor să voteze", a pledat deputatul PDL, care spune că şi-ar dori votul electronic, dar nu crede ca un astfel de proiect este "realizabil". "Toţi erau cu laptopul sub braţ, pe şantier", a spus glumind Brânză, referindu-se la posibilitatea ca românii plecaţi la muncă să voteze electronic.
Fostul ministru de externe Teodor Baconschi a susţinut puternic introducerea votului prin corespondenţă. În ultima sa conferinţă de presă, Baconschi a precizat că va pleda în continuare pentru adoptarea acestui proiect de lege.
Noul ministru de externe Cristian Diaconescu a lăsat, însă, să se înţeleagă că ar lua în calcul şi un vot electronic.
"Românii din afară, şi sunt câteva milioane, au o disponibilitate foarte, foarte serioasă de a se implica în politica internă, de a avea capacitatea să influenţeze prin votul lor, prin participarea lor, de la forumurile de pe Facebook până la prezenţa directă la vot, în ceea ce priveşte luarea deciziei politice (...) Nu ne rămâne decât să găsim mijloacele corespunzătoare, transparente, verificabile, pentru a le asigura exerciţiul votului de o manieră cât mai largă şi efectivă. Sunt state în care se foloseşte votul electronic", declara la RRA Diaconescu, la puţin timp după numire.
"Oricât ne-am dori, nu numai în situaţii financiare mai grele cum este cea prin care trecem acum, nu vom putea extinde reţeaua consulară de o manieră atât de largă, încât să putem acoperi răspândirea românilor în toate zonele lumii. Eu cred că prin dialog intern, prin clarificări succesive, insistente am putea depăşi o astfel de situaţie. Eu nu cred că vreun politician din România, fie el de la putere, fie din opoziţie, nu este conştient de necesitatea de a acorda românilor drept de vot efectiv nu numai pe hârtie. Rămâne de văzut în ce măsură putem înlătura suspiciunea prin soluţii tehnice corespunzătoare şi cred că orice partid politic ar trebui să aibă o contribuţie în acest sens", mai spunea noul ministru de externe.
Proiectul este blocat şi din cauza opoziţiei declarate a UDMR.
"Securitatea votului prin coresponden ţă lasă de dorit (...) Corect este să aibă fiecare cetăţean român posibilitatea de a vota, dar votul prin corespondenţă ar însemna o posibilitate de a pune sub semnul întrebării corectitudinea votului", susţinea la 10 ianuarie liderul UDMR, Kelemen Hunor. El a repetat, marţi, că UDMR îşi menţine refuzul de a accepta legea votului prin corespondenţă, lege susţinută de PDL. "Nu, nu o susţinem. Repet, şi o voi spune de câte ori este nevoie, UDMR nu susţine legea votului prin corespondenţă", a declarat el.
Totuşi, deputatul UDMR pentru diaspora, Köto Iosif, recunoaşte că votul prin corespondenţă a dat naştere la "discuţii aprige", dar nu-l respinge din start. "Dreptul de a vota prin corespondenţă trebuie clarificat prin faptul că la toate consulatele şi ambasadele României trebuie să existe o evidenţă clară a tuturor cetăţenilor", crede Köto Iosif.
Pentru deputatul PSD Cristian Rizea cel mai important lucru este securizarea votului. De altfel, ca şi alţi colegi care apelează la liderii europeni pentru a se plânge de problemele din România, Rizea i-a trimis anul trecut preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, o scrisoare deschisă în care-i semnala că o adoptare a proiectului de lege ar face ca românii să fie "martorii unei imense nedreptăţi cauzată de frauda pe care actuala putere o pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 2012 şi prezidenţiale din 2014".
"Birocraţia propusă prin acest proiect de lege, fluxul excesiv de documente, va duce cu siguranţă la scăderea numărului de votanţi din diaspora", îi transmitea preşedintele PSD Diaspora şefului Executivului european.
Problema securităţii a fost ridicată şi de preşedintele asociaţiei FADERE, Daniel Ţecu. Acesta ar dori să ştie că votul "ajunge unde trebuie", indiferent de "cine guvernează".
Ţecu mai are o problemă cu acest proiect. "Ar fi trebuit să-l iniţiem noi. Problema e a mea, eu trebuia să-l fac", a spus Daniel Ţecu, care vrea să-şi exprime susţinerea pentru votul prin corespondenţă printr-un videoclip pe YouTube şi-i îndeamnă şi pe alţi români să posteze pe internet mesaje video, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu proiectul.
La precedentele alegeri, nu toţi românii din Barcelona au putut votat. Unii au stat şi patru ore, în ploaie, inclusiv mămici având copiii în cărucioare, a povestit o participantă la conferinţa din capitala Cataloniei.
Diana Dinu, preşedintele asociaţiei "Quorum", care se ocupă de proiecte sociale în Barcelona, crede că votul prin corespondenţă i-ar scăpa pe românii din Spania de presiunile politice ale partidelor, şi din România, şi din Spania. "Mergeţi la vot, trebuie să creştem oameni politici pasionaţi, competenţi, nu agresivi", îndeamnă cu patos Diana Dinu, care vorbeşte de "glasul sângelui" şi de "eliberarea" pe care votul prin corespondenţă ar aduce-o.
Alţii cred însă că tocmai acest drept ar exporta problemele de acasă şi în Spania. "Politica de partid va creşte în afara României şi riscăm să fie exportate aici problemele de acasă. Partidele vor smulge bucăţi din comunitate şi românii de aici vor fi în război între ei", susţine unul dintre participanţi.
Chiar dacă sunt mai puţin vocali, există români care nu resping neapărat ideea votului prin corespondenţă, dar sunt mai degrabă înclinaţi să se intereseze de politica locală, mai ales că acum pot vota şi în ţările UE de rezidenţă. Alţii simt nevoia mai multor dezbateri publice, unde să li se ofere răspunsuri la întrebări privind protejarea identităţii persoanei care votează sau a costurilor pe care le presupune pentru votant acest procedeu.
Problema votului pentru românii din diaspora rămâne o chestiune cu final deschis.
