Analist: Cel mai probabil, România e deja în recesiune tehnică. Dar asta ar putea fi o gură de oxigen pentru economie şi reforme

Analistul Mihai Răzvan Moraru a opinat, miercuri, că, cel mai probabil, România este deja în recesiune tehnică, iar până la finalul săptămânii Institutul Naţional de Statistică ar trebui să publice noile date.

Însă, susţine antreprenorul, nu vorbim despre o criză economică majoră, aşa cum mai mult ca sigur că se va scrie după publicarea datelor INS. Dimpotrivă, această recesiune ar putea fi chiar o gură de oxigen atât pentru economie, cât şi pentru reforme.

Analistul a argumentat de ce spune acest lucru:

1. România avea cel mai mare deficit bugetar din UE, total nesustenabil, de 9,4%. La final de 2025, acesta s-a redus la 7,65%. Acest deficit a adus o povară imensă atât pentru companii, cât şi pentru bugetul de stat: dobânzile, care au urcat de la 1,25% în septembrie 2021 până la 7% în iunie 2024. Acestea sunt acum în scădere, la 6,5%.

ROBOR la 6 luni a scăzut de la 7,17% la 6,28%, iar la 3 luni de la 7,09% la 6,14%, din vara lui 2025 până astăzi. Aceste dobânzi au afectat puternic bugetele companiilor, atât pentru creditele de investiţii, cât şi pentru cele de capital. Unii au mărit preţurile pentru a suporta costurile de creditare, alţii nu le-au mai putut susţine şi sunt astăzi în proceduri de reorganizare.

Bugetul de stat a plătit doar pentru dobânzi peste 10 miliarde de euro în 2025!

Dacă vrem investiţii în economie, bugete mai mari de la stat în anumite domenii şi preţuri mai mici, dobânda trebuie să scadă în continuare.

2. Motorul economiei, în ultimii ani, a fost consumul. Iar această creştere a consumului a produs câteva probleme majore: balanţă comercială negativă, mult consum pe credit, cu dobânzi mari, şi, în multe domenii, creşteri artificiale de preţuri, din cauza unei cereri foarte mari, acces redus la piaţă pentru micii producători, din cauza costurilor comerciale mari.

Astăzi, consumul nu este prăbuşit; avem ajustări între 2% şi 4% spre finalul anului. Cu alte cuvinte, oamenii sunt mai cumpătaţi, mai atenţi cu bugetul şi nu mai consumă pe credit atât de mult. Asta este bine. De ce? Pentru că se vede în depozitele populaţiei din bănci, care în 2025 au crescut cu 6,9% în lei şi cu 12,9% în valută.

Populaţia economiseşte mai mult (nu exagerat) dar asta ne arată că rata de economisire este mai mare decât corecţia de consum. Deci nu avem o criză majoră la orizont.

3. Reforma sectorului public este absolut necesară. Bugetul de stat merge, într-o pondere foarte mare, către cheltuieli fixe: salarii, pensii, sporuri, asistenţă socială, bunuri şi servicii. Cât? Peste 75% din buget constant, o bună parte tot pe credit. Dacă adăugăm şi dobânda plătită de stat, vedem că bani pentru investiţii aproape că nu mai rămân.

Salariile bugetarilor au ajuns la aproape 10% din PIB, iar statul este obligat să le reducă. Nu le mai poate susţine.

Acel consum în continuă creştere a fost susţinut masiv în ultimii ani de sectorul public. Creşterile de peste 20% de la un an la altul au generat o dinamică nesustenabilă.

Este normal ca acum, după îngheţări de posturi şi eliminări de sporuri sau eliminări de posturi, aceste reduceri să se vadă în consum la final de 2025 şi mai ales în 2026.

Dacă ne uităm însă la mediul privat, vedem în continuare o creştere a veniturilor de peste 4% la final de 2025 faţă de finalul lui 2024. Da, inflaţia mare scade puterea reală de cumpărare şi, de aceea, aici trebuie intervenit rapid în 2026, împreună cu scăderea dobânzilor.

4. Sectorul industrial.

Acesta stagnează la final de 2025, cu excepţia ultimelor două luni. Marea problema este însă scăderea comenzilor noi la final de 2025 şi început de 2026. Nu este un secret că industria auto a scăzut în ultimele luni, iar piaţa europeană nu dă semne bune pentru 2026.

Tocmai de aceea ar trebui să fim cumpătaţi în 2026. Este foarte posibil să asistăm la o contracţie a producţiei industriale, cauzată de evoluţia europeană, iar statul ar trebui să direcţioneze fonduri pentru noi investiţii, pentru a crea un model economic mult mai puternic şi mai independent pentru anii următori — atât în industrie, cât şi în energie.

Ne place sau nu, economia globală se va schimba radical în următorul deceniu. Şi e fi bine să ne adaptăm acum, sau o vom face printr-o criză majoră!

În plus, Neptun Deep ne poate aduce noi industrii şi noi dezvoltări în 2026 şi 2027, dacă gestionăm banii cu mai mult discernământ. Dar şi mai mulţi bani la buget.

5. Sectorul imobiliar este astăzi în scădere accentuată. Se vede atât prin numărul tranzacţiilor, cât şi prin scăderea construcţiilor la final de 2025.

Aici însă investiţiile statului în infrastructură şi realizarea proiectelor cu bani europeni, fără pierderi suplimentare, pot echilibra domeniul. Am pierdut destui bani în 2023 şi 2024. Ar trebui să nu mai pierdem bani! Dar pare ca CCR are altă opinie!

Criza imobiliară era deja vizibilă, chiar dacă nu existau corecţiile fiscale din 2025, pentru că dobânzile mari au redus dorinţa şi capacitatea de a contracta noi credite.

6. Şomajul rămâne constant, undeva la 6%. Acesta este un alt indicator al faptului că nu avem, momentan, o criză economică majoră. Da, există companii care se reorganizează, dar noi aveam aproximativ un milion de locuri de muncă neocupate. Deci piaţa absoarbe în continuare, fiind nevoie de noi angajaţi. Însă se vor schimba domeniile de interes şi, firesc, specializările.

Da, comenzile şi vânzările au scăzut la final de 2025. Nu în mod tragic, însă. Probabil că vor mai exista corecţii şi în primele luni din 2026.

Însă nu vorbim despre o criză majoră.

Important este să reducem rata dobânzii şi rata inflaţiei şi să reuşim să ne adaptăm schimbărilor pe care nu le putem evita: scăderea abruptă a domeniului IT (cauzată de AI), scăderea accentuată din industria auto şi criza globală din agricultură.

Pentru toate acestea sunt necesare programe de dezvoltare şi reorientări strategice. Şi avem resurse: metale rare, Neptun Deep, noi investitori în industria chimică şi de apărare. Trebuie susţinută inovaţia şi cercetarea, dar şi accesul la finanţare pentru companii. Dar pentru toate acestea ai nevoie de bani la buget, de dobânzi mai mici şi de forţă de muncă pregătită.

Acestea ar trebui să fie priorităţile noastre în 2026, la bugetul de stat. Nu banii aruncaţi pe geam pentru liniştea unui partid sau a unui primar!

Am tot „zburat” în ultimii ani (cum se vede în grafic), iar această recesiune poate deveni un nou început pentru o economie şi o administraţie adaptate pentru ce va urma. Dar nu cu pomeni electorale!