Alte ameninţări cu bombă perturbă cel puţin încă 18 zboruri în întreaga Europa

Un nou val de ameninţări cu bombă a perturbat vineri traficul aerian în întreaga Europa, însă aeronavele afectate au aterizat în siguranţă, iar percheziţiile nu au scos la iveală niciun dispozitiv exploziv.

Cele mai recente alerte au afectat cel puţin 18 zboruri cu destinaţia sau provenind din Bulgaria, Cipru, Cehia, Franţa, Ungaria, Italia, Portugalia, România şi Regatul Unit, potrivit The Guardian.

Poliţia daneză a investigat o ameninţare la adresa aeroportului din Copenhaga, dar conducerea aeroportului a declarat că acesta funcţionează normal.

Avertismentele au urmat unor ameninţări separate de marţi şi joi, care au forţat redirecţionarea sau percheziţionarea a cel puţin 35 de zboruri, ridicând semne de întrebare cu privire la o acţiune aparent coordonată menită să provoace haos în rândul călătorilor.

O serie de instituţii media europene – inclusiv agenţii de ştiri din Bulgaria, Irlanda şi Regatul Unit – au relatat că un grup care şi-a asumat responsabilitatea pentru ameninţările din această săptămână a trimis un e-mail către mai multe instituţii media, avertizând asupra unor noi atacuri asupra mijloacelor de transport din întreaga Europa.

Cele mai recente ameninţări au afectat cel puţin nouă zboruri către şi dinspre Praga, patru zboruri deasupra Franţei, două zboruri cu destinaţia Sofia şi un zbor de la Lisabona la Roma. Ungaria a mobilizat de trei ori avioane de vânătoare pentru a escorta zborurile civile în spaţiul său aerian, a declarat ministrul apărării, Romulusz Ruszin-Szendi, pe Facebook.

Zborurile afectate au avut efecte în lanţ, dar au reprezentat un procent infim – doar 0,0674% – din cele 26.709 de zboruri care, potrivit agenţiei de control al traficului aerian Eurocontrol, erau programate în Europa vineri.

O serie separată de ameninţări lansate vineri împotriva organizaţiilor media din Irlanda a perturbat emisiunile şi a determinat evacuarea personalului, precum şi percheziţii ale poliţiei în birouri şi redacţii.

Prim-ministrul, Micheal Martin, a declarat pentru RTÉ Radio 1, după reluarea emisiunilor programate, că astfel de ameninţări trebuie luate în serios şi reprezintă o încercare de a semăna frică şi anxietate.

"Acest lucru arată cât de relativ simplu poate fi să provoci perturbări şi să subminezi funcţionarea normală a societăţii", a spus Martin, adăugând că agenţiile europene de securitate vor încerca să îi identifice pe cei responsabili şi să îi tragă la răspundere.

Postul britanic de televiziune Sky a declarat vineri că a primit, la rândul său, o ameninţare la adresa securităţii şi a raportat incidentul autorităţilor competente.

La începutul acestei săptămâni, atacurile cibernetice au vizat sistemele de refrigerare ale supermarketurilor din cel puţin şapte ţări europene.

Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că nu este clar dacă falsele alerte şi recentele atacuri cibernetice sunt "toate legate între ele".

"Dar, cu siguranţă, toate ne transmit acelaşi mesaj: astăzi, ceea ce este ţinta atacurilor sunt infrastructurile civile", a adăugat ea.

Alianţa NATO a continuat să monitorizeze situaţia şi a colaborat îndeaproape cu aliaţii, potrivit unui înalt oficial militar al NATO.

Anchetatorii au afirmat că nu există dovezi potrivit cărora falsele alerte îndreptate împotriva companiilor aeriene şi a altor ţinte ar fi fost orchestrate de un grup terorist ostil sau de un actor statal, precum Rusia sau Iranul, dar că anchetele continuă.

Mai multe instituţii media europene din Bulgaria, Irlanda, Regatul Unit şi din alte ţări au relatat că un grup care şi-a asumat responsabilitatea pentru ameninţările din această săptămână a avertizat, printr-un e-mail, că vor urma alte acţiuni împotriva transporturilor din întreaga Europă.

"Acesta este doar începutul", ar fi spus grupul. Ziarul The Guardian a decis să nu reproducă e-mailul în întregime, având în vedere afirmaţiile nefondate conţinute de acesta.

Unele dintre ameninţările de joi erau semnate "luptătorii Statului Masculin", o referire la o mişcare rusă de extremă dreaptă, ultranaţionalistă şi misogină, fondată în 2016. Într-o postare pe Telegram de vineri, fondatorul grupului, Vladislav Pozdniakov, a negat implicarea şi a afirmat că grupul nu mai există din 2021.

Unii oficiali suspectează că valurile de perturbări sunt legate de sprijinul european acordat Ucrainei în războiul său împotriva invaziei ruse.

Ministrul de Externe al Spaniei, José Manuel Albares, a declarat că autorităţile au nevoie de mai mult timp pentru a identifica vinovaţii, dar că pare să existe un tipar.

"Ipoteza cea mai rezonabilă este că ne confruntăm cu o încercare de agresiune hibridă şi cu o formă de război psihologic", a declarat el pentru postul naţional de televiziune TVE, adăugând că Europa trebuie să fie pregătită pentru mai multe astfel de provocări.

Mark Rowley, şeful Poliţiei Metropolitane din Londra, a îndemnat la o reacţie ponderată, afirmând că experienţa din trecut cu Armata Republicană Irlandeză (IRA), o organizaţie paramilitară, a oferit lecţii valoroase.

El a amintit de expresia "terorismul de 10 penny", când un apel fals privind o bombă, efectuat dintr-o cabină telefonică cu monede, putea paraliza un întreg oraş, forţând autorităţile să facă distincţia între ameninţările reale şi cele false.

Autorităţile vor trebui să se adapteze la un peisaj al ameninţărilor în continuă evoluţie, care implică actori din întreaga lume, unii dintre aceştia fiind susţinuţi de state ostile, a spus el.

"Va trebui să ne adaptăm la aceeaşi metodologie pentru a ne asigura că nu reacţionăm exagerat la fiecare mesaj pe care îl primim online", a declarat el pentru BBC Radio 4.