Afacerea secretă cu arme a Bielorusiei care l-a costat pe Putin relaţiile cu un vechi aliat [Politico]

Dosare publicate dezvăluie un act de trădare al Bielorusiei care a determinat Armenia să renunţe la o alianţă militară cu Moscova, o lovitură pentru Vladimir Putin, relatează POLITICO.

Concret, Bielorusia a livrat arme avansate duşmanului de moarte al Armeniei, Azerbaidjanul, chiar dacă ambele ţări ar fi fost aliaţi într-un pact internaţional de apărare condus de Rusia, potrivit unor documente scurse, consultate de sursa citată.

Dosare ascunse aruncă o nouă lumină asupra deciziei Armeniei de săptămâna aceasta de a anunţa că va părăsi alianţa militară, o turnură dramatică ce va slăbi autoritatea preşedintelui rus Vladimir Putin în relaţia cu fostele state sovietice.

Armenia este acum pe punctul de a se intoarce definitiv cu faţa spre Occident, căutând tot mai mult protecţie din partea Europei şi a NATO, după decenii în care fosta republică sovietică s-a bazat pe Moscova.

Armenia a fost blocată într-un conflict acerb cu Azerbaidjanul în regiunea Caucazului de Sud, la intersecţia strategică dintre Asia şi Europa, care a degenerat adesea în război la scară largă.

Decizia Bielorusiei - un aliat fidel al Moscovei - de a furniza echipament militar avansat Azerbaidjanului între 2018 şi 2022, oferindu-i acestuia avantajul într-o serie de războaie cu rivalul său de lungă durată, va fi considerată o trădare amară de către Armenia.

Atât Bielorusia, cât şi Armenia sunt membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), o alianţă militară post-sovietică înfiinţată în 2002, condusă de Moscova. Teoretic, membrii sunt obligaţi să se apere reciproc dacă sunt atacaţi. Azerbaidjanul a părăsit un precursor al blocului în 1999.

Miercuri, premierul armean Nikol Paşinian a anunţat că guvernul său va începe procesul de retragere din blocul militar, susţinând că membrii acestuia "nu îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale, ci plănuiesc un război împotriva noastră împreună cu Azerbaidjanul".

Acum, peste 10 scrisori, note diplomatice, facturi de vânzare şi paşapoarte de export ascunse văzute de POLITICO arată că Bielorusia a ajutat în mod activ forţele armate ale Azerbaidjanului între 2018 şi 2022, când tensiunile cu Armenia au atins un nivel maxim. Serviciile oferite au inclus modernizarea echipamentelor de artilerie mai vechi şi furnizarea de noi echipamente folosite pentru războiul electronic şi sisteme de drone.

Documentele includ scrisori de la agenţia de export de arme a statului bielorus către propriile sale firme din industria militară, referitoare la comenzi de echipamente de ţintire pentru artilerie de ultimă generaţie pentru Azerbaidjan, precum şi corespondenţă între cele două state privind achiziţionarea de staţii mobile de război anti-dronă Groza-S pentru forţele armate ale Azerbaidjanului.

Nici guvernul azer şi nici cel bielorus nu au răspuns la solicitările de comentarii.

"Cu prieteni ca aceştia"

Artileria şi dronele au fost folosite pe scară largă în luptele dintre forţele azere şi armene în ultimii ani, inclusiv în timpul războiului din 2020 dintre cele două părţi din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah. Aceasta se află în interiorul graniţelor recunoscute la nivel internaţional ale Azerbaidjanului, dar este guvernată ca stat nerecunoscut de populaţia armeană după un conflict brutal care a urmat căderii Uniunii Sovietice. O ofensivă azeră din septembrie anul trecut a pus capăt independenţei de facto a regiunii şi a provocat un exod în masă al celor 100.000 de locuitori.

Una dintre notele diplomatice consultate de publicaţia amintită spunea că întreprinderile bieloruse joacă un rol activ "în restaurarea teritoriilor ocupate de Azerbaidjan, precum şi în exportul de bunuri şi servicii bieloruse" în această ţară.

Forţele azere au lansat, de asemenea, incursiuni pe teritoriul propriu-zis al Republicii Armenia în septembrie 2022, capturând înălţimi strategice cheie. Armenia a cerut sprijinul CSTO la momentul respectiv, dar ulterior a acuzat blocul că nu şi-a onorat angajamentele după ce acesta s-a oferit doar să trimită o delegaţie de anchetă. De atunci, Paşinian, liderul Armeniei, a ajuns la un acord pentru extinderea unei misiuni de monitorizare a UE la graniţa tensionată dintre cele două foste republici sovietice şi a invitat trupele americane pentru exerciţii de antrenament comune.

Eduard Arakelian, analist militar la Centrul Regional pentru Democraţie şi Securitate din Erevan, a observat că documentele care au făcut obiectul scurgerii de informaţii se refereau la echipamente folosite de Azerbaidjan în războaiele recente, atât în Nagorno-Karabah, cât şi împotriva Republicii Armenia însăşi.

"Acest echipament a fost folosit cu efect devastator împotriva trupelor armene şi a fost furnizat de o ţară care se presupune că este un aliat al Armeniei. În termeni formali, este o încălcare completă a alianţei CSTO, dar, în practică, am ştiut întotdeauna că blocul a fost mai mult de partea Azerbaidjanului", a declarat el.

În ciuda faptului că, pe hârtie, este un aliat al Armeniei, preşedintele bielorus Alexandr Lukaşenko l-a descris anterior pe preşedintele azer Ilham Aliyev ca fiind "omul nostru" şi a declarat că ar fi "greşit" ca CSTO să i se opună. La rândul său, Aliyev a declarat în 2022 că "avem mai mulţi prieteni în CSTO decât Armenia".

Cu toate acestea, potrivit experţilor, este puţin probabil ca Bielorusia - unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Moscovei - să acţioneze fără sprijinul tacit al Kremlinului.

"Acest lucru arată cu adevărat că, cu prieteni precum Vladimir Putin, nimeni nu are nevoie de duşmani", a declarat Ivana Stradner, cercetătoare la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor.

"Este ridicol să credem că aceste transferuri ar fi putut avea loc fără ştirea Moscovei şi că Rusia nu le-ar fi putut opri dacă ar fi vrut. Nu există loialitate atunci când vine vorba de Moscova - este vorba despre păstrarea propriei lor securităţi, chiar dacă este în detrimentul propriilor aliaţi", a adăugat ea.

Bielorusia l-a convocat joi pe ambasadorul Armeniei la o întâlnire la Ministerul de Externe, după ce Paşinian şi-a lansat acuzaţiile cu o zi înainte. Trimisul a fost ulterior rechemat la Erevan, iar ambasadorul Bielorusiei s-a întors la Minsk, ca parte a ruperii relaţiilor diplomatice dintre cele două naţiuni.