Aeroportul din Hong Kong anulează zborurile din cauza protestelor

Aeroportul din Hong Kong a suspendat luni toate zborurile din cauza unui protest masiv care a început în această dimineaţă şi a perturbat operaţiunile la terminalul pentru sosiri, potrivit Deutsche Welle.

Sălile de aşteptare erau aglomerate cu manifestanţi, astfel încât nu mai era loc nici pentru a sta în picioare. Mii de persoane au inundat aeroportul pentru a protesta împotriva violenţelor comise de poliţişti în timpul protestelor anti-guvernamentale din weekendul ce tocmai s-a încheiat.

Potrivit site-ului aeroportului din Hong Kong, toate zborurile începând de luni şi până marţi dimineaţă au fost anulate. Astfel, prima cursă care urmează să zboare este programată marţi la 7, ora locală, spre Haikou, China, precizează Digi24.

Manifestanţii au cerut, printre altele, poliţiei să "returneze ochiul" unui manifestant care a fost grav rănit de forţele de ordine.

Mulţi manifestanţi au afişat imagini cu ciocnirile din weekend dintr eprotestatari şi poliţie sau au purtat în mod simbolic plasturi pe ochi.

Protestul de la aeroport marchează cea de-a patra zi de demonstraţii consecutive, care au avut loc pe unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume.

Liason Office - care face legătura cu administraţia centrală din China - a publicat o declaraţie cu privire la situaţia din fosta colonie britanică, precizând că aceasta începe să "dea naştere seminţelor terorismului" şi constituie o "ameninţare existenţială" pentru rezidenţii oraşului.

"Trebuie să luăm măsuri ferme împotriva acestei infracţionalităţi violente, fără a se manifesta toleranţă sau milă", potrivit declaraţiei.

Compania aeriană Cathay Pacific din Hong Kong a avertizat, luni, personalul, că susţinerea "protestelor ilegale" ar putea duce la concediere.

Anunţul făcut de Cathay are loc după ce Beijingul a impus noi reguli care interzic membrilor personalului companiei aeriene care s-au implicat în protestele din Hong Kong să zboare către sau deasupra Chinei continentale.

În ultimele peste două luni, Hong Kong-ul a fost marcat de proteste în masă împotriva influenţei tot mai mari a Chinei asupra oraşului.

Protestele au început după ce guvernul din Hong Kong a încercat să introducă un proiect de lege privind extrădarea, care ar fi permis inculpaţilor să fie trimişi în China continentală pentru a fi judecaţi de instanţe controlate de Partidul Comunist Chinez.

Deşi proiectul a fost suspendat - dar nu anulat - manifestanţii au mai multe solicitări, cerând acum mai multă democraţie pentru Hong Kong, demisia şefului Executivului, Carrie Lam, precum şi o investigaţie referitoare la metodele brutale folosite de poliţie împotriva protestatarilor.

În 21 iulie, un grup de bărbaţi îmbrăcaţi cu tricouri albe, înarmaţi cu bastoane şi ţevi şi suspectaţi că ar fi membri ai triadelor locale, au atacat manifestanţi anti-guvernamentali şi pasageri la gara din Yuen Long, un district al Hong Kong-ului. În urma atacului, 45 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

O manifestantă a declarat presei că „poliţiei i-a luat aproximativ 40 de minute să sosească la gară” după izbucnirea violenţelor din 21 iulie, deşi secţia de poliţie se află la mică distanţă. Reacţia întârziată a poliţiei şi imaginile video filmate de trecători în care pot fi văzuţi poliţişti interacţionând cu presupuşi atacatori, fără a face însă vreo arestare, au generat ample speculaţii privind eventualele legături dintre forţele de ordine şi triade cu scopul atacării manifestanţilor.

Protestele au fost condamnate de guvernul central din Beijing, care nu a exclus o intervenţie militară şi a acuzat puterile străine de alimentarea tulburărilor.

Când Marea Britanie a returnat Hong Kong-ul Chinei în 1997, oraşului i s-au garantat libertăţi care nu există în China continentală - inclusiv un sector judiciar independent şi libertatea de adunare - pe baza principiului "o ţară, două sisteme".