Adrian Severin: Nu pot să recunosc că România a trimis în cele mai importante funcţii un hoţ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să dea o sentinţă definitivă în dosarul în care fostul europarlamentar Adrian Severin a fost deja condamnat în primă instanţă la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă. La ultimul termen, politicianul a declarat în faţa instanţei că probabil ar fi putut lua o pedeapsă cu suspendare dacă ar fi încheiat o înţelegere cu procurorii, însă el nu poate să recunoască faptul că "România a trimis în cele mai importante funcţii un hoţ".

"Nu pot fi decât exasperat că aud asemenea afirmaţie fără nicio probă - că aş fi acceptat bani pentru a depune amendamente. Contractul a fost unul de consultanţă, pe care l-am onorat. N-am vorbit de depunerea amendamentelor contra cost. Am fost cel mai bun preşedinte al OSCE. Am fost raportor ONU. Puteam să fac o înţelegere judiciară şi probabil aş fi luat o pedeapsă cu suspendare.

Eu nu pot să cooperez. Sunt cel mai sărac om politic din România. Mi-am sacrificat familia şi prietenii. Nu pot să recunosc că România a trimis în cele mai importante funcţii un hoţ. În Belarus toată lumea mă ştie. Am eliberat deţinuţi politici cărora le-am apărat drepturile. Este un proces politic care va produce consecinţe", a declarat Adrian Severin, în ultimul cuvânt, citat de Agerpres.

Înalta Curte urmează să dea o sentinţă definitivă în cazul lui Severin pe 16 noiembrie. În timp ce procurorul de şedinţă a cerut instanţei condamnarea fostului europarlamentar la 6 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită şi 5 ani pentru trafic de influenţă, la care să se adauge un spor de pedeapsă, avocaţii politicianului au solicitat achitarea sau condamnarea la închisoare cu suspendare, având în vedere că inculpatul suferă de o boală incurabilă.

Reamintim că Adrian Severin, alături de alţi trei colegi europarlamentari de alte naţionalităţi, a fost ţinta unui scandal răsunător în primăvara lui 2011, după ce reporterii de la Sunday Times au arătat dovezi video că cei patru s-au arătat dispuşi să intervină în Parlamentul European (PE) asupra unor legi, în schimbul unor sume de bani.

Pretinzând că sunt reprezentanţi ai unor corporaţii, reporterii sub acoperire au încercat să "cumpere" serviciile unor europarlamentari, cărora le-au promis sume consistente de bani, pentru a le susţine interesele în PE. Severin a fost unul dintre politicienii care s-au lăsat cumpăraţi de falşii corporatişti, contra sumei de 100.000 euro/anual, plus 4.000 de euro/zi, pentru fiecare zi în care ar fi susţinut interesele acestora în PE.

Pe parcursul documentării rechizitoriului DNA în dosarul Severin, unul dintre jurnalişti a declarat că, la baza acţiunii lor "sub acoperire", a stat suspiciunea că în Parlamentul European (PE) există "lobbyşti" care influenţau excesiv activitatea instituţiei.

"Din declaraţia martorului rezultă că: acesta este angajat al ziarului «The Sunday Times» cu sediul în Londra; că demersul său a fost unul jurnalistic pornind de la suspiciunea că existau lobbyşti care influenţau excesiv activitatea din cadrul Parlamentului European; că se plăteau sume de bani unor deputaţi în schimbul modificării legilor. Prin declaraţie, martorul confirmă toate întâlnirile şi discuţiile pe care, împreună cu martora (...), le-a avut cu învinuitul Severin Adrian", se arată în rechizitoriul DNA.

Acelaşi jurnalist, precizează anchetatorii, a depus un hard disk ce conţine înregistrări audio-video şi telefonice şi comunicări prin e-mail legate de faptele lui Severin. Afirmaţiile reporterului au fost confirmate de o declaraţie identică dată de o jurnalistă de la acelaşi ziar, au informat procurorii DNA.

DNA a mai luat declaraţii de la asistenta lui Adrian Severin la Bruxelles şi de la un alt europarlamentar implicat în acest caz. Declaraţiile acestora completează informaţiile date de reporteri şi converg spre vinovăţia lui Severin.

În apelul său faţă de sentinţa de trei ani şi jumătate de închisoare, Severin a solicitat instanţei audierea mai multor martori, printre care jurnaliştii englezi, Traian Băsescu şi fostul şef SRI, George Maior. Judecătorii i-au respins cererea de audiere.