"Vivat" Coloana a Cincea. Cui "mulţumim" că dosarul Roşia Montană nu va fi depus la UNESCO

Mii de oameni au semnat petiţia pentru depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO, includerea sitului în patrimoniul mondial fiind cea mai bună asigurare că zona nu va cădea pradă mineritului cu cianuri. Eforturile lor nu au fost însă încununate de succes, deşi Cioloş se poziţionase anterior pentru protejarea Roşiei Montane.
Roşia Montană, exploatare minieră auriferă
Roşia Montană, exploatare minieră auriferă (Epoch Times România)

Angajamentul premierului Cioloş pentru Roşia Montană rămâne ferm, însă nu va semna pentru depunerea dosarului vizând înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, a anunţat joi Liviu Iolu, după ultima şedinţă a Guvernului din acest an şi din acest mandat.

"În ceea ce priveşte dosarul Roşia Montană, statul român se află într-un litigiu (litigiul cu Gabriel Resources n.r.). Din această cauză, premierul Cioloş ar putea semna un act pentru depunerea dosarului la UNESCO doar după o procedură formală prin decizia întregului Guvern. Din păcate, un guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru", a precizat Iolu, la finalul şedinţei Executivului.

Desigur, Liviu Iolu a reamintit în alocuţiunea sa că în mandatul lui Cioloş "a fost operaţionalizată o unitate de asistenţă tehnică pentru Roşia Montană cu scopul de a ajuta la o dezvoltare durabilă a zonei, cu fonduri europene şi naţionale" şi că acelaşi Guvern Cioloş a transmis către Parlament o propunere de moratoriu pentru 10 ani în privinţa exploatărilor cu cianuri. Acest lucru nu încălzeşte însă societatea civilă, căci, potrivit Ministerului Culturii, termenul limită pentru depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO era data de 1 februarie, iar la conducerea ţării urmează să vină un guvern PSD, partid care a sprijinit din răsputeri proiectul mineritului cu cianuri în Apuseni.

Revenind la Cioloş şi la ceea ce a decis, potrivit lui Iolu, dosarul Roşia Montană a fost definitivat abia pe 9 decembrie iar o asumare în Guvern printr-o decizie comună se poate face doar printr-un memorandum care nu mai poate fi adoptat pentru că puterile acestui Guvern au fost limitate după alegeri. Practic, pentru ca Cioloş să îşi asume o semnătură pentru depunerea dosarului, având în vedere că România este în litigiu cu Gabriel Resources, era nevoie de avizul tuturor ministerelor, ori premierul nu l-a avut.

"Nu poate exista o decizie sau o semnătură a primului ministru prin care angajează România într-un dosar de o asemenea intensitate în afară unei discuţii în Guvern şi fără punctele de vedere, obiecţiile şi avizele tuturor ministerelor implicate pentru că altfel ar fi o decizie vulnerabilă şi atacabilă", a precizat Liviu Iolu.

Concret, potrivit unor surse la curent cu situaţia, Cioloş nu a dat undă verde depunerii dosarului pentru că a apărut o controversă în Guvern, câţiva miniştri fiind împotrivă pe motiv că depunerea dosarului ar putea afecta şansele României de a câştiga arbitrajul cu Gabriel Resources.

Coloana a cincea* din ministere

Contactat de Epoch Times, avocatul Dumitru Dobrev - parte a echipei de avocaţi a ONG-urilor Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Salvaţi Bucureştiul care au stopat în instanţă planurile RMGC de a merge mai departe cu demersurile de avizare a exploatărilor din Apuseni - susţine însă că astfel de temeri sunt nejustificate şi depunerea dosarului nu ar afecta în vreun fel procesul de arbitraj.

"În mod normal, tribunalul judecă comportamentul celor două părţi până la data depunerii cererii la tribunalul de arbitraj. Ce se întâmplă după acea dată, e puţin relevant. Guvernul poate face ce vrea cu Roşia Montană, iar Gabriel îşi urmăreşte scopul său de a obţine bani", a declarat Dobrev.

Depunerea dosarului nu afectează procesul, insistă Dobrev, dar poate "torpila" şansele unei înţelegeri la masa verde între statul român şi canadieni, înţelegere care pentru unii poate fi preferabilă unei decizii luată de Curtea de Arbitraj.

"Părerea mea e că un astfel de comportament din partea statului român şi anume de a depune acel dosar la UNESCO torpilează nu atât şansele statului în procesul de la ICSID cu Gabriel Resources ci şansele unei înţelegeri la masa verde. Feelingul meu e că există o "coloană a cincea în nişte ministere" care trage ca procesul acesta să se termine cu o tranzacţie/înţelegere la masa verde şi nu cu o hotărâre a tribunalului arbitral", a declarat Dobrev.

"Ştim foarte bine că a existat un guvern (Ponta n.r) care a propus legea mamut pentru Roşia Montană, care a picat când au fost protestele. Legea aceea nu s-a făcut singură, au făcut-o acei specialişti din ministere, care sunt acum pe baricade", susţine Dobrev.

Merită menţionat că un proces de arbitraj ar putea obliga Gabriel Resources să pună pe masă sumele cheltuite în România, pentru a justifica de ce cere atâţia bani de la statul român. Ori, există posibilitatea ca anumite cheltuieli făcute de canadieni să nu fie atât de "împărtăşibile" marelui public, şi aici vorbim despre cheltuielile uriaşe pentru lobby. Iar multor persoane aflate în funcţii la care ţin nu le-ar plăcea să se afle că s-au înfruptat din bani mirosind a cianuri.

Prin Coloana a cincea se înţelege un grup de agenţi secreţi - spioni, terorişti, diversionişti, provocatori, agenţi de influenţă - care încearcă să submineze solidaritatea unei naţiuni prin orice mijloace au la dispoziţie.

Una din tehnicile de bază ale coloanei a cincea este infiltrarea simapatizanţilor săi în toate straturile sociale, dar în special în politică şi în domeniul apărarii. Din astfel de poziţii cheie, agenţii exploatează fricile poporului răspândind zvonuri şi informaţii false.

Termenul de "Coloana a 5-a" îi este atribuit generalului spaniol Emilio Mola Vidal, lider al armatei naţionaliste în perioada războiului civil. Înaintând spre Madrid, Vidal a transmis prin radio un comunicat către populaţia capitalei Spaniei, în care a anunţat că pe lângă cele patru coloane militare pe care le are la dispoziţie, mai exista una chiar în Madrid, care la momentul decisiv va ataca din spate. "Coloana a 5-a" crea panică, operând sabotaje, diversiuni şi spionaj (wikipedia).


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință