Vişinescu condamnat. Procesul comunismului trebuie să continue

Într-un articol intitulat „O sentinţă, nicio sentinţă. Procesul comunismului trebuie să continue”, apărut pe site-ul IICCMER, se salută decizia definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul Vişinescu.
Alexandru Vişinescu, torţionar
Alexandru Vişinescu, torţionar (Epoch Times România)

Plecând de la principiul că o singură condamnare pentru crimele comise de regimul comunist nu este nicidecum suficientă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) apreciază că procesul comunismului, chiar dacă în foarte mare întârziere, trebuie să continue.

Într-un articol intitulat „O sentinţă, nicio sentinţă. Procesul comunismului trebuie să continue”, apărut pe site-ul Institutului, se salută decizia definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul Vişinescu, apreciindu-se că, la finalul acestui proces cu caracter istoric şi simbolic, juridic şi moral deopotrivă, se desprind câteva concluzii.

Urgentarea celorlalte cazuri de crime împotriva umanităţii

Tragerea la răspundere şi a celor care au patronat ideologic crimele comunismului reprezintă un imperativ. Procesul Vişinescu nu se poate transforma într-un alibi. Astfel IICCMER face un apel public la celeritate în cazul celorlalte sesizări penale făcute până acum. În condiţiile în care, la finele lui 2014, printr-o decizie a Procurorului General, s-a permis redeschiderea dosarelor privind crimele comise de regimul comunist, IICCMER doreşte să afle, alături de opinia publică, când vor începe procesele, observând că nu doar victimele dictaturii proletariatului se împuţinează, ci şi călăii acestora.

Elaborarea unei legislaţii referitoare la abordarea trecutului recent comunist

IICCMER constată că, în ciuda preţului uman uriaş plătit pe durata celor aproape cinci decenii de dominaţie comunistă, România nu a reuşit să pregătească un corp de specialişti din Ministerul Public pentru cazurile de anvergura, dificultatea şi gravitatea crimelor împotriva umanităţii. Iată de ce un eventual Tribunal Penal Internaţional privind Crimele Comunismului – conform Declaraţiei de la Tallinn din 23 august 2015 – ar putea să vină în ajutorul sistemelor naţionale de justiţie din Europa de Est.

Astfel, la peste un sfert de deceniu de la căderea comunismului politic, IICCMER militează pentru o legislaţie coerentă şi unitară referitoare la abordarea trecutului recent comunist, a politicilor memoriale şi muzeale, a despăgubirilor şi a reabilitării celor care au suferit şi a familiilor acestora. Raportarea critică la comunism şi la injustiţia lui sistemică trebuie să devină la nivel instituţional, mai ales în orizontul Centenarului din 2018 şi a preşedinţiei Consiliului European în 2019, o prioritate naţională, se menţionează în articol.

În acelaşi timp, IICCMER reiterează rugămintea, formulată cu ocazia alegerilor din 2014, de a nu se mai folosi în scop electoral, partinic, suferinţa produsă de un regim catalogat pe drept ilegitim şi criminal.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne