Asociaţia 21 Decembrie 1989 cere realizarea unei anchete efective şi eficiente în dosarul Mineriadei.

La 26 de ani de când în România s-a murit pentru libertate, iar după câteva luni minerii chemaţi de Iliescu au desăvârşit deturnarea Revoluţie, omorând speranţele unei întregi generaţii, Dosarul Revoluţiei a fost închis iar peste cel al Mineriadei s-a aşternut tăcerea.
Mineri la mineriadă în Bucureşti
Mineri la mineriadă în Bucureşti (Epoch Times România)

Pe 21 octombrie 2015, la 25 de ani ani de când minerii au năvălit în Bucureşti pentru a-i zobi pe tinerii care cereau o Românie liberă de comunism, românii primeau o veste la care mulţi renunţaseră chiar să spere: Iliescu fusese pus sub acuzare în dosarul Mineriadei. Au trecut aproape trei luni de atunci şi pare să nu mai fi urmat nimic. Nimic notabil. Desigur, cu excepţia clasării dosarului Revoluţiei câteva zile mai târziu, clasare a cărei reversare revoluţionarii se străduiesc acum să o obţină la Înalta Curte.

În acest context, Asociaţia 21 Decembrie 1989 îşi manifestă îngrijorarea faţă de informaţiile că în Dosarul Mineriadei nu se strâng noi probe şi nu se fac noi acte procedurale în scopul aflării adevărului şi cere realizarea unei anchete efective şi eficiente.

Redăm comunicatul Asociaţiei 21 decembrie 1989.

"Asociaţia 21 Decembrie 1989 îşi manifestă îngrijorarea faţă de informaţiile că în Dosarul Mineriadei nu se strâng noi probe şi nu se fac noi acte procedurale în scopul aflării adevărului - reluarea cercetărilor de până în prezent mărginindu-se la reaudierea aceloraşi martori pe aspecte deja consemnate la dosar, pe formulare de declaraţii încă din anii 2005-2007.

De aceea, Asociaţia 21 Decembrie 1989 aşteaptă un răspuns din partea Secţiei Parchetelor Militare şi a Procurorului General, îngrijorarea noastră fiind firească după ruşinoasa închidere prin clasare a dosarului Revoluţiei.

Deocamdată, Asociaţia 21 Decembrie 1989 refuză să creadă că echipa de procurori care instrumentează dosarul mineriadei ar putea dirija dosarul în acelaşi sens al favorizării celor care au comandat ori au executat represiunea sângeroasă, cum au făcut cei care au clasat dosarul Revoluţiei. Asociaţia 21 Decembrie 1989 consideră că reaudierea aceloraşi martori la o distanţă aşa de mare în timp, în condiţiile în care nu au fost audiaţi încă nici restul martorilor, nici restul victimelor şi nici restul făptuitorilor - NU contribuie la aflarea adevărului.

Prin urmare, Asociaţia 21 Decembrie 1989 cere realizarea unei anchete efective şi eficiente, potrivit cu art. 2 şi 3 din Convenţie, în sensul în care s-a pronunţat recent Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Asociaţia 21 Decembrie, Mărieş, Mocanu şi Stoica vs. România.

Apreciem ca prioritară audierea urmaşilor celor 6 victime decedate şi a celor 8 răniţi prin împuşcare (număr de victime indicat de dovezi din dosar, până în prezent), continuând cu cei care au suferit tratamente neomenoase - tortură din Infernul Măgurele, Jilava şi Şcoala de miliţie şi securitate de la Băneasa) şi cu aceia care au umplut spitalele din Bucureşti.

În acest context, Parchetul trebuie să preia documentele clasificate ale Ministerului de Interne, condus de Doru Viorel Ursu şi ale Serviciului Român de Informaţii condus de Virgil Măgureanu, să identifice reţeaua de tăinuire a probelor şi să continue expertiza financiar-contabilă pentru stabilirea prejudiciului creat prin organizarea şi coordonarea la nivel naţional, de către instituţii guvernamentale, a descinderilor acelor zeci de mii de mineri şi susţinători ai FSN structuraţi în grupuri teroriste înarmate, care au comis actele de teroare şi represiune sălbatică asupra bucureştenilor în iunie 1990, se precizează în comunicatul semnat de preşedintele asociaţiei, Teodor Mărieş.

Amintim că în dosarul Mineriadei pentru a cărui soluţionare victimele Revoluţiei şi mineriadelor nu au încetat să se lupte, au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Atanasie Stănculescu, general-maior (rez.) Corneliu Diamandescu, gen (rez.) Peter Petre (fost comandant al U.M. 0575 Măgurele), gen (rez.) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al U.M. 0828 Băneasa — Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri a MAI), viceamiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu (fost şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din MAI), general maior (rez.) Mugurel Florescu (fost şef al Parchetului Militar), Nicolae Dumitru (fost vicepreşedinte al FSN), Cazimir Ionescu (fost vicepreşedinte al CPUN).

Decizia de redeschidere a dosarului Mineriadei, urmată de punerea sub acuzare a acestora a venit abia după ce, la mijlocul lui septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a obligat România să continue investigaţiile în acest dosar, arătând că ancheta incidentelor violente de la mineriada din 1990 desfăşurată de autorităţile române a fost întârziată şi defectuoasă, încălcându-se dreptul la viaţă şi la un proces echitabil.

CEDO a atras atunci atenţia că "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante".

Ulterior, în martie 2015, Înalta Curte a confirmat decizia Procurorului General Tiberiu Niţu de redeschidere a anchetei în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Recomandăm Înregistrările video cu prestaţia lui Iliescu la Mineriadă, ascunse de TVR cât a fost preşedinte (Video)

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne