Valhalla Resources a intrat în consorţiu cu Roman Copper pentru preluarea Cupru Min

Oficialii Valhalla Resources au anunţat într-un comunicat de presă că s-au asociat cu Roman Copper în procesul de achiziţie a Cupru Min şi că au plătit deja 750.000 de dolari pentru a intra în acest consorţiu.

Potrivit comunicatului, Roman Copper încă negociază cu autorităţile române un acord formal de preluare a Cupru Min, după câştigarea licitaţiei organizate de Ministerul Economiei la data de 26 martie.

Aceasta deşi oficialii Guvernului au precizat de mai multe ori că Roman Copper nu a fost de acord cu condiţiile impuse de statul român, prin urmare negocierile au eşuat, iar procesul de privatizare va fi reluat.

În urmă cu două săptămâni, Roman Copper a anunţat numirea în funcţia de preşedinte al operaţiunilor din România a lui Joel Hayes, cu misiunea de a finaiza privatizarea Cupru Min. Michael Williams, cofondator al McLeod-Williams Capital Corp., o companie cu sediul la Vancouver, specializată în exploatări miniere, a fost numit preşedinte al boardului director al Roman Copper.

La rândul său, Stacy Quinney, un expert în investiţii în Europa de Est, a fost numit vicepreşedinte executiv al Roman Copper.

Cei trei se află şi în conducerea companiei Valhalla Resources, specializată în proiecte miniere în România şi Turcia.

Compania Transylvania Minerals, în care Valhalla Resources este acţionar (25%) alături de Barrick Gold Romania (75%), deţine licenţa de explorare pentru zăcământul aurifer Bratosin din judeţul Arad. Barrick Gold este cel mai mare producător de aur la nivel mondial.

Oficialii Ministerului Economiei şi cei ai Roman Copper au negociat, în 7 aprilie, până la ora 24.00, termenul-limită, prevederile din contractul de privatizare a Cupru Min. Investitorul canadian nu a acceptat trei condiţii impuse de statul român, prin urmare negocierile au eşuat, iar procesul de privatizare va fi reluat.

Reprezentanţii statului au cerut publicarea imediată a contractului de privatizare, constituirea unei garanţii de 32,27 milioane de euro pentru investiţiile de mediu, precum şi plata integrală a sumei de 200,7 milioane de euro, oferită de Roman Copper în urma licitaţiei, la 30 de zile după avizul Consiliului Concurenţei şi a primirii autorizaţiei integrate de mediu.

Surse din Ministerul Economiei au declarat, pentru NewsIn, că reprezentanţii Roman Copper au fost într-un final de acord cu aceste cerinţe, însă termenul-limită fusese depăşit, adică vineri, 7 aprilie, ora 24.00, la 10 zile de la licitaţie. Potrivit surselor, dacă ministerul ar fi semnat contractul de privatizare după ora 24.00, acest act putea fi atacat în instanţă, invocându-se vicii de procedură.

În cele două săptămâni care au trecut de la licitaţie, au existat foarte multe semne de întrebare în jurul acestui subiect.

În primul rând, de ce cerinţele statului privind investiţiile minime obligatorii nu au fost introduse în caietul de sarcini.

În al doilea rând, nici acum nu se ştie cine este în spatele BayFront Capital Partners, fondul de investiţii care a înfiinţat firma Roman Copper în toamna 2011, special pentru privatizarea Cupru Min.

Totodată, la stabilirea preţului de pornire a licitaţiei, 57,3 milioane de euro, nu a fost luată în calcul valoarea zăcământului de cupru de la Roşia Poieni, care cuprinde 60% din zăcămintele de minereu de cupru ale ţării, adică circa un miliard de tone.

Oficialii ministerului au arătat că acest zăcământ valorează circa 13-14 miliarde de euro, la cotaţia de acum a cuprului, însă valoarea sa nu a fost luată în calcul întrucât nu se privatizează zăcământul, ci doar compania. Cu toate acestea, Cupru Min deţine, însă, licenţa exclusivă de exploatare a minereului de la Roşia Poieni.