Ultima victimă a campaniei neoliberale din SUA: Procurorul General Jeff Sessions

Mass media mainstream din SUA continuă să o dea în bară încercând să susţină ideea că membrii actualei administraţii ar fi avut contacte cu Rusia. Washington Post publică un articol plin de învinuiri cusute cu aţă albă împotriva noului Procuror General
Procurorul general al SUA, Jeff Sessions.
Procurorul general al SUA, Jeff Sessions. (Chip Somodevilla/Getty Images)

Mass media americană continuă să învinuiască membrii marcanţi ai administraţiei Donald Trump de contacte cu Rusia. Ultima victimă a campaniei este procurorul general al SUA, Jeff Sessions, acuzat într-un articol bizar The Washington Post de legături cu Rusia.

Sessions a depus mărturie în faţa Congresului, sub jurământ, afirmând că nu a avut contacte cu oficiali ruşi în timpul campaniei electorale americane.

Cu toate acestea ziarul american The Washington Post - cunoscut pentru legăturile sale cu CIA - a susţinut într-un articol că Sessions s-a întâlnit cu Serghei Kisliak - ambasadorul rus la Washington - o dată la un eveniment organizat în iulie 2016 de Heritage Foundation, unde au fost prezenţi şi alţi ambasadori. De asemenea, ziarul susţine că procurorul s-a întâlnit cu Kisliak în septembrie 2016 în biroul său din Senat, având în vedere rolul lui Jeff Sessions de membru influent al Comitetului pentru Servicii Armate din Senatul SUA.

Noul episod al vânătorii de vrajitoare pe care ziarul Washington Post, împreună cu alte mass media marcante din SUA, o conduc împoriva administraţiei de la învestirea noului preşedinte este de natură să dezbrace ziarul de orice credibilitate. Jeff Sessions, în capacitatea sa de senator, avea obligaţia să se întâlnească cu o mulţime de ambasadori, pentru a-şi exercita responsabilităţile.

Motivul oficial pentru care Washington Post încearcă să îl pună la zid pe Sessions este că procurorul general nu ar fi dezvăluit Senatului întâlnirile sale atunci când a fost întrebat despre “posibilele contacte dintre membrii campaniei preşedintelui Trump şi reprezentanţii Moscovei”.

Purtătorul de cuvânt al lui Sessions în Departamentul Justiţiei, Sarah Isgur Flores, susţine că răspunsul lui Sessions din ianuarie 2017 a fost adevărat deoarece el fusese întrebat despre "campania lui Trump" – şi nu despre întâlnirile pe care [Sessions] le-a avut în calitate de senator şi membru al Comitetului pentru Servicii Armate.

Mai mult, "contactele" şi conversaţiile avute de Sessions cu ambasadorul rus au fost purtate în public, cu foarte multă lume de faţă.

Cu toate acestea Washington Post - un ziar până acum câteva luni considerat respectabil - acceptă să scormonească printre rânduri pentru a susţine marota lansată de Partidul Democrat după înfrângerea uluitoare din alegeri - că membri cheie ai actualei administraţii au contacte cu Rusia.

Mai rău este că Washington Post nu a furnizat transcrierea completă a întrebării formulate de senatorul Al Franken şi răspunsul lui Sessions. În schimb, ziarul a rezumat dialogul într-o asemenea manieră din care ar reieşi că Sessions ar fi fost întrebat dacă a existat orice fel de contact între campania lui Trump şi reprezentanţii guvernului rus.

De fapt, Sessions a fost întrebat despre existenţa unor comunicaţii continue – o acuzaţie centrală în aşa-zisul “dosar” al colaborării.

Washington Post nu este singurul ziar de prestigiu care îşi subminează credibilitatea încercând să găsească presupusele dovezi ale contactelor, pe care nici agenţiile de spionaj ale SUA nu le-au putut găsi.

Ziarul The New York Times, care este la fel de angajat în campania de subminare a noilor locuitori de la Casa Albă, a scris şi el pe aceeaşi temă, adăugând un element interesant – şi anume, faptul că oficiali ai administraţiei fostului preşedinte Barack Obama au făcut tot ce au putut pentru a distribui în sânul administraţiei informaţii despre presupusele contacte dintre campania lui Trump şi intermediarii ruşi.

New York Times consideră această bizară măsură a fostei administraţii o încercare de a "păstra dovezile" - lucru care, de fapt, este suspect din partea unei administraţii cunoscută pentru lipsa de transparenţă şi numeroasele muşamalizări ale scandalurilor legate de servere de email paralele şi transporturi secrete de bani către unii dintre cei mai mari inamici ai SUA.

Mai rău este că modul în care New York Times pune problema, implică existenţa unei acţiuni coordonate, incluzând spionajul, dar şiu scurgerea de informaţii secrete. împotriva ambasadorului rus şi, posibil, împotriva membrilor campaniei lui Trump.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe