UE pregătită să avertizeze Ungaria şi Polonia: acceptaţi imigraţia în masă sau ieşiţi

Franţa şi Germania, împreună cu alte 21 de ţări UE, sunt pregătite să ceară Ungariei şi Poloniei fie să accepte imigranţii pe baza sistemului de cote, fie să părăsească Uniunea Europeană.
Refugiaţii stau în faţa unei bariere la graniţa sârbo-ungară, în apropiere de satul Hordos din Serbia, 15 septembrie 2015.
Refugiaţii stau în faţa unei bariere la graniţa sârbo-ungară, în apropiere de satul Hordos din Serbia, 15 septembrie 2015. (Captură Foto)

Ungaria şi Polonia au ignorat solicitările Bruxelles-ului de a primi o parte din imigranţii care locuiesc în număr mare în Italia şi Grecia. Opinia publică din cele două ţări s-a exprimat, de asemenea, împotriva acceptării a mii de imigranţi din culturi care nu sunt europene.

Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia a obţinut victoria în alegerile din 2015 parţial din cauza nemulţumirii alegătorilor faţă de guvernul precedent, care a acceptat să primească imigranţi pe baza sistemului de cote al UE.

În Ungaria, premierul Viktor Orban a fost un opozant vocal încă de la elaborarea acestui plan, susţinând că forţarea statelor membre să accepte o cotă obligatorie de imigranţi este ilegală şi va duce la răspândirea terorismului în Europa.

În acest an, celor două ţări li se va da un ultimatum, astfel că ele vor trebui să decidă dacă doresc să îşi menţină poziţiile anti-imigraţie chiar dacă va fi periclitat statutul de membru al blocului european, a declarat publicaţiei The Times o sursă diplomatică din unul din cele şase state fondatoare ale UE.

Sursa a declarat: “Vor trebui să facă o alegere: sunt în sistemul european sau nu? Nu poţi şantaja UE. Unitatea are un preţ”.

Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) urmează să stabilească în săptămânile următoare primul termen în ceea ce priveşte legalitatea cotelor pentru redistribuirea imigranţilor. Decizia va fi anunţată probabil la sfârşitul anului.

“Suntem încrezători că CEJ va confirma legalitatea”, a susţinut sursa. “Apoi, [Polonia şi Ungaria] trebuie să respecte decizia. Dacă nu o vor face, atunci se vor confrunta cu consecinţe financiare şi politice. Nu mai există situaţia în care eşti cu un picior în UE şi cu altul afară. Vom fi foarte duri în această privinţă”.

Ungaria a făcut apel în instanţa de judecată, insistând că nu este rezonabil din punct de vedere cultural şi constituţional să impui statelor membre să accepte solicitanţi de azil dacă acestea nu doresc acest lucru.

În decembrie 2016, făcând referire la politicile de acceptare a unui număr mare de persoane din ţări din lumea a treia, premierul ungar Orban a susţinut că ţara sa şi alte state din centrul Europei “au avut posibilitatea să înveţe din greşelile Europei de Vest”.

“Ungaria este o insulă de stabilitate într-o lume occidentală tulburată, deoarece cetăţenii au fost consultaţi ce opinie au şi ne-am apărat ţara împotriva imigraţiei ilegale”, a declarat premierul ungar.

În 2015, când vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a cerut naţiunilor din estul şi centrul Europei să treacă prin tranziţii demografice similare ca în vestul Europei, Ungaria a fost menţionată în mod special.

“Orice societate, în orice colţ al lumii, va fi diferită în viitor – acesta este viitorul lumii”, a declarat Timmermans. “Aşadar, [ţările din centrul Europei] vor trebui să se obişnuiască cu acest lucru. Ele au nevoie de lideri politici care au curajul să explice acest lucru populaţiilor lor, în loc să cedeze fricilor, aşa cum am văzut că face dnul Orban în ultimele câteva luni”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe