Ucraina se joacă cu gazul rusesc înainte de Vilnius

Conductă de gaz lângă Kiev
Conductă de gaz lângă Kiev (Sergei Supinsky / AFP / Getty Images)

Compania de stat Naftogaz din Ucraina a sistat importurile de gaze naturale ruseşti, vinerea trecută.

Conform unei surse din domeniul industriei energetice din Ucraina, operatorul „Ukrtransgaz” a solicitat companiei Naftogaz să oprească achiziţiile de gaz rusesc, începând cu 8 noiembrie.

Sistarea importurilor are loc după ce în prealabil Ucraina a redus drastic volumul importurilor de gaz rusesc, de la o medie de 104 milioane de metri cubi pe zi la 9 – 10 milioane de metri cubi la începutul acestei luni.

Motivul oficial al opririi importurilor îl constituie preţurile prea mari impuse de ruşi, în condiţii pe care ucrainienii fie "nu şi le mai permit", fie nu mai vor. Ucraina plăteşte aproximativ 400 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz rusesc, unul dintre cele mai mari preţuri din Europa.

Kievul a cerut o reducere a preţurilor la gaze “negociate” în mod cert în favoarea Rusiei de fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, în cadrul unui contract pe care guvernul de la Kiev îl consideră abuziv şi oneros. De altfel, contractul pentru achiziţia de gaze naturale, încheiat de Ucraina în 2009 i-a adus fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko o condamnare la închisoare, pentru "abuz de putere", ea semnând contractul cu Gazprom fără acordul guvernului ucrainian.

Conform contractului semnat de Timoşenko în anul 2009 (şi care expiră abia în anul 2019), compania ucraineană de gaze Naftogaz se obligă să achite Rusiei în fiecare an un volum minim de 41.600 de milioane de metri cubi de gaze, chiar dacă cumpără o cantitate mai mică, deoarece contractul conţine clauza "take or pay". Anul trecut, de exemplu, Ucraina a cumpărat de la Gazprom cu aproape 9.000 de milioane de metri cubi mai puţin decât cantitatea minimă din contract, însă Rusia, prevalându-se de clauza “take or pay”, i-a cerut Ucrainei să plătească şi pentru ce n-a cumpărat.

Pe fundalul apropiatului summit de la Vilnius (28-29 noiembrie), unde Ucraina ar trebui să semneze acorduri de liber schimb şi de asociere cu Uniunea Europeană, tensiunile între Moscova şi Kiev s-au adâncit şi mai rău. Rusia a atenţionat Ucraina săptămâna trecută că a întârziat plata unei facturi pentru gaze în valoare de 882 milioane de dolari.

Moscova încearcă prin toate mijloacele, de la linguşeală şi promisiuni, până la ameninţări în stil KGB să oprească aproprierea Ucrainei de UE şi să o convingă să se alăture uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan. Unul dintre instrumentele pe care Rusia le foloseşte pentru a ţine Ucraina în şah, este preţul la gaz, pe care ruşii au refuzat să-l micşoreze în ciuda repetatelor cereri ale regimului de la Kiev.

La sfârşitul luni octombrie, Vladimir Putin, şi omologul său ucrainian, Viktor Ianukovici, au discutat preţ de cinci ore la reşedinţa de la Soci a preşedinţiei ruse, Putin încercând să-şi convingă omologul să renunţe la perspectiva europeană, ameninţându-l că va impune obligativitatea paşaportului pentru ucraineni în Rusia, ceea ce a provocat panică în interiorul diasporei ucrainene de pe teritoriul rusesc, ce numără nu mai puţin de 1,3 milioane de persoane.

Alt argument forte folosit de ruşi a fost problema facturilor neachitate ale Ucrainei pentru gazul rusesc. "Situaţia este critică", au afirmat oficialii ruşi.

Ianukovici, în schimb îşi doreşte independenţa energetică, nu şantajul economic al lui Putin iar alternative sunt. Ucraina ar putea deveni independenţa energetic prin exploatarea resurselor alternative şi a gazelor de şist. De altfel, guvernul de la Kiev a semnat recent un acord cu Chevron pentru explorarea şi explorarea gazelor de şist a unuia dintre zăcămintele de pe teritoriul său.

Ucraina speră să devină independentă energetic în următorii ani, însă pentru ca acest deziderat să devină posibil, are nevoie de 15 miliarde de dolari, bani pe care Ianukovici speră că îi va obţine de la UE, după ce ţara îşi va deschide graniţele şi pieţele către vest-europeni, dând o lovitură gravă influenţei “fratelui mai mare” de la răsărit, care îşi doreşte ca ţările ex-sovietice, şi în special Ucraina să se alăture uniunii Euroasiatice Rusia-Belarus-Kazahstan.

Iar dacă Ianukovici priveşte cu aşteptări majore spre UE, ochii europenilor privesc cu îngrijorare spre gazul rusesc. În prezent, aproximativ jumătate din cantitatea de gaz rusesc livrat Europei este furnizată prin Ucraina iar tensionarea relaţiilor între Moscova şi Kiev stârneşte temeri că livrarea de gaze înspre ţările europene, în prag de iarnă, ar putea fi perturbată serios. Ruşii se străduiesc să alimenteze această ipoteză din plin.

“Decizia Kievului [de a sista importurile] ar putea provoca perturbări în tranzitul de gaze naturale via Ucraina în direcţia Europei, a avertizat Aleksei Grivaci, directorul general adjunct al Fundaţiei Ruse pentru Securitatea Energetică Naţională.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe