Trump ar putea aplica sancţiuni împotriva unor oficiali chinezi. Motiv aparent: situaţia drepturilor omului în China

Donald Trump
Donald Trump (Saul Loeb/Getty Images)

Relaţiile dintre Statele Unite şi China sar putea deteriora şi mai mult, întrucât preşedintele american Donald Trump ar lua în considerare aplicarea de sancţiuni împotriva unor oficiali şi a unor companii din China, pedepsind Beijingul pentru detenţia a sute de mii de etnici uiguri şi altor minorităţi musulmane deţinuţi în lagăre de concentrare, a susţinut publicaţia americană New York Times, citând actuali şi foşti oficiali americani.

În timp ce Trump a luat măsuri punitive ample (care implică mai multe runde de taxare) împotriva Chinei din cauza surplusului comercial “neechitabil” al acesteia cu SUA – la care Beijingul a răspuns cu măsuri similare – potenţialele noi penalităţi economice ar reprezenta una dintre primele situaţii în care administraţia Trump ar lua măsuri împotriva Chinei din cauza încălcării drepturilor omului, un subiect sensibil al Beijingului, care ar putea declanşa un răspuns mai “emoţional” din partea statului comunist. În plus, oficiali americani urmăresc de asemenea să limiteze vânzările de tehnologie de supraveghere pe care agenţiile de securitate şi companiile chineze le folosesc pentru a monitoriza uigurii în nord-vestul Chinei, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Potrivit raportului, deşi discuţiile menite să oprească persecuţia la care este supusă minoritatea musulmană în China s-au derulat de luni de zile la presiunea oficialilor americani, acestea au fost urgentate acum două săptămâni, “după ce membri ai Congresului SUA i-au cerut secretarului de stat Mike Pompeo şi secretarului Trezoreriei Steven Mnuchin să impună sancţiuni împotriva a şapte oficiali chinezi”.

Până acum, preşedintele Trump s-a opus cererilor de impunere de sancţiuni împotriva Chinei pentru situaţia drepturilor omului – aceste abuzuri nefiind limitate la uiguri, ci şi la activişti pentru democraţie, preoţi creştini, călugări tibetani, avocaţi care nu respectă linia Partidului Comunist Chinez şi, nu în ultimul rând, practicanţii Falun Gong care, începând cu 1999, sunt închişi cu milioanele în lagăre de reeducare şi închisori, torturaţi şi chiar ucişi pentru a li se recolta organele.

Dacă vor fi aprobate, penalităţile vor alimenta un impas deja dur cu Beijingul cu privire la comerţ şi menţinerea presiunii asupra programului nuclear al Coreei de Nord.

De la preluarea puterii în 2012, Xi Jinping – care a schimbat recent Constituţia pentru a se declara preşedinte pe viaţă – a ghidat China pe un curs autoritar şi dur, care include intensificarea suprimării grupurilor etnice din vestul Chinei, în mod notabil uigurii şi tibetanii.

Musulmanii chinezi din lagărele de concentrare sunt forţaţi să participe zilnic la clase de reeducare şi să denunţe unele aspecte ale Islamului, să studieze cultura chineză modificată de comunişti şi să jure loialitate Partidului Comunist Chinez.

Unii deţinuţi eliberaţi au descris torturi aplicate de ofiţerii de securitate. Oficiali chinezi au etichetat procesul ca fiind “transformare prin educaţie” sau “educaţie împotriva terorismului”, deşi nu au recunoscut că grupuri mari de musulmani se află închişi în vasta reţea de lagăre de muncă.

Cu toate acestea, declaraţiile uigurilor eliberaţi sunt similare celor ale călugărilor tibetani sau practicanţilor şcolii de qigong Falun Gong. Potrivit numeroaselor mărturii, împotriva practicanţilor Falun Gong şi altor prizonieri de conştiinţă sunt aplicate o varietate de torturi medievale, violuri, bătăi în grup, încătuşarea braţelor şi atârnarea de tavan pentru perioade îndelungate, electroşocuri aplicate cu bastoane electrice în zonele intime, etc.

Scopul torturilor pare să fie forţarea victimelor să abandoneze credinţele şi valorile morale şi să accepte comunismul ca unică ideologie de viaţă. Cei care refuză să se lase reeducaţi sunt ţinuţi în închisoare perioade îndelungate, deseori arbitrar, fiind supuşi unui regim de înfometare.

În numeroase cazuri victimele sunt chiar ucise prin tortură sau prin recoltarea pe viu a organelor lor, care sunt vândute pe uriaşa piaţă neagră de organe a Chinei.

Donald Trump a făcut rareori declaraţii care critică guverne străine pentru abuzuri ale drepturilor omului sau adoptarea de politici anti-liberale, liderul american stârnind dese critici pentru că a lăudat lideri autoritari, inclusiv pe Xi Jinping. Administraţia Trump a confruntat China cu privire la probleme economice – cele două state aflându-se într-un prelungit război comercial – dar a denunţat public prea puţin despre răspânditele abuzuri comise de aparatul de securitate al regimului comunist chinez.

Prin urmare, orice amplificare a tensiunilor în zona drepturilor omului – unde China consideră că nicio naţiune străină nu are dreptul să intervină de teamă că ar putea încuraja alte grupuri sociale să se opună şi să protesteze împotriva practicilor Beijingului – va rezulta într-o deteriorare semnificativă a relaţiilor deja slăbite dintre cele două superputeri.

Separat, într-un raport publicat în weekend de Bloomberg, minimalizat din cauza zarvei privind noile tarife propuse de Trump la importuri chineze în valoare de 267 miliarde de dolari, s-a precizat că preşedintele ar lua în considerare şi impunerea de sancţiuni împotriva unor entităţi chineze surprinse furând proprietate intelectuală americană prin intermediul unor atacuri cibernetice.

Propunerea are la bază un ordin executiv votat pe vremea administraţiei Obama, care permite Statelor Unite să impună sancţiuni împotriva persoanelor sau entităţilor implicate în “activităţi cibernetice ostile”. Aceasta a declanşat de asemenea o dezbatere încinsă în rândul oficialilor administraţiei, iar secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, care are jurisdicţie asupra potenţialelor sancţiuni, aparent încearcă să blocheze sancţiunile, potrivit unor oficiali.

Dezbaterile interne permanente cu privire la noile sancţiuni împotriva Chinei evidenţiază modul în care administraţia Trump a urmărit să amplifice presiunea asupra Beijingului prin alte metode mai sofisticate decât tarifele, toate aceste măsuri făcând parte din ceea ce oficialii consideră a fi “un război existenţial cu China”.

Între timp, Trump se pregăteşte să continue cu noile taxe la importuri, care vizează aproximativ 6.000 de produse din China, în valoare de 200 miliarde de dolari, care vor fi impuse “în curând”. În plus, vineri, 7 septembrie, preşedintele american a ameninţat că va aplica un set suplimentar de tarife la importuri chineze în valoare de 267 miliarde de dolari”. În prezent, în vigoare se află tarife pentru importuri chineze în valoare de 50 miliarde de dolari. Acumulate, aceste tarife ar depăşi valoarea tuturor produselor importate anul trecut din China, adică 505 miliarde de dolari.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe