Trei generaţii de deportaţi

Prof. Lăcrămioara Stoenescu a acordat un interviu pentru ”The Epoch Times”, în care relatează împrejurările şi începutul deportării, precum şi alte amintiri legate de această prematură şi tragică experienţă. Iată cum a început acest calvar:

”În 14 aprilie, când dormeam foarte bine, m-am trezit în nişte bubuituri groaznice. Nu ştiam ce este. Mi-am pus plăpumioara pe cap, când am auzit. Dormeam totdeauna cu uşa întredeschisă, fiindu-mi teamă de întuneric. Am văzut prin deschizătura uşii cum nişte umbre, aşa, mai mult nişte haine negre sau de piele... Nu mai reţin cum erau, dar mi-am dat seama că sunt nişte oameni răi cei care veniseră. Cotrobăiau prin cameră după nu ştiu ce. După aceea, mi-am dat seama că umblă după o armă; acesta era pretextul, când veneau să aresteze.

Şi tatăl meu a fost ridicat, săltat sau cum se mai zicea atunci. Mama plângea. A doua zi, mi-a fost frică să intervin. Şi plângând aşa, spre dimineaţă am adormit. Să fi fost după ora 12.00, după două, cam aşa ceva. Am întrebat-o pe mama, a doua zi, ce s-a întâmplat. Mama m-a liniştit că tata are să vină repede, că nu ştiu ce.

N-a mai venit tata. După câteva luni, am aflat despre el că este la Oneşti, în penitenciarul din Oneşti. Şi, după câteva luni, pe 3 iunie, mama a primit o hârtie, în care scria că să ne facem repede bagajul, să luăm 20 – 25 de kilograme de persoană, nu mai ştiu precis, şi să plecăm spre o direcţie necunoscută. Am crezut că plecăm în Basarabia, fiindcă mai fuseseră unii oameni din Giurgiu deportaţi acolo...”

Prof. Lăcrămioara Stoenescu s-a născut la 22 februarie 1942 la Giurgiu, judeţul Vlaşca, iar în anul 1969 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. A predat limba şi literatura română la Colegiul ”Cantemir-Vodă” din Bucureşti. În copilărie, a fost deportată, împreună cu o bunică şi cu mama sa, din Giurgiu, tocmai în Nordul Moldovei.

Lăcrămioara Stoenescu a debutat în 2007, la Curtea Veche Publishing, cu volumul memorialistic ”Copii – duşmani ai poporului”. Este şi autoarea cărţii ”De pe băncile şcolii în închisorile comuniste” şi a unor scenarii radiofonice după cartea ”Copii duşmani ai poporului: Am fost duşman al poporului” şi ”Un om nevinovat”. De asemenea, a scris scenariile pentru ”Deportaţi în Siberia”, ”De o parte şi de alta a Prutului” şi ”Şoimul Bucovinei”. Actualmente, are în lucru numeroase proiecte legate de tema închisorilor comuniste şi a memoriei recente.

În prezent, prof. Lăcrămioara Stoenescu se numără printre cei mai activi intelectuali români implicaţi în demascarea ororilor şi crimelor comise de comunişti în ţara noastră.