Traficul de fiinţe umane. Ambasada SUA recomandă schimbarea legislaţiei

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” şi Ambasada Statelor Unite ale Americii în România au organizat, marţi, 7 noiembrie 2017, de la ora 10.00, în Aula Magna a Universităţii, o dezbatere în cadrul proiectului „Nu droguri, Nu trafic uman”.

Punctul central al evenimentului a fost expunerea susţinută de reprezentantul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, consilierul politic Matthew Jones.

În expunerea sa, Jones a subliniat importanţa combaterii fenomenului traficului de persoane, progresele înregistrate de România în acest domeniu, dar a făcut şi o serie de recomandări cu privire la măsurile care ar trebui luate de autorităţile naţionale:

„Mă bucur să afirm că, datorită muncii a numeroşi oameni din toată ţara, se înregistrează progrese în domeniul traficului de persoane. În ultimul an, Guvernul României a făcut eforturi substanţiale în domeniul aplicării legii, care au dus inclusiv la condamnarea a doi oficiali care erau complici ai infractorilor. De asemenea, Guvernul a colaborat cu ONG-urile pentru a identifica un număr mare de victime ale traficului uman şi pentru a direcţiona aceste victime către adăposturi.

Autorităţile române au continuat să lucreze în echipe mixte alături de alţi parteneri europeni, în timp ce guvernul a oferit pregătire ofiţerilor de poliţie, în domeniul combaterii traficului de persoane. Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane continuă să publice studii şi statistici despre tehnicile folosite de traficanţi pentru a manipula victimele, despre rutele de trafic, profilul traficanţilor şi eficienţa măsurilor împotriva traficului de persoane. De asemenea, au fost implementate trei campanii naţionale de prevenire a traficului de persoane, o campanie separată pentru românii din Marea Britanie şi alte câteva campanii şi proiecte, inclusiv un concurs de scurtmetraje în care participanţii au promovat mesaje împotriva traficului uman", a afirmat Jones.

De asemenea consilierul politic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România a notat că "în ciuda tuturor acestor succese, România se confruntă în continuare cu unele provocări. De exemplu, ONG-urile raportează faptul că un mare număr de poliţişti şi judecători din toată ţara continuă să manifeste o lipsă de pregătire şi de sensibilitate faţă de cazurile de exploatare sexuală şi alte chestiuni legate de traficul de persoane. Deseori, judecătorii nu fac diferenţa între cazurile de prostituţie şi cele de trafic de persoane, victimele ajungând să fie trase la răspundere. Observatorii critică în mod frecvent poliţia pentru incapacitatea de a conştientiza potenţialul de exploatare prin prostituţie".

În expunerea sa, Jones a subliniat necesitatea schimbării cadrului legal care să permită finanţarea publică a ONG-urilor: "În timp ce se bazează deseori pe ONG-uri pentru a oferi asistenţă victimelor, Guvernul nu poate oferi suport financiar direct acestor organizaţii, din cauza prevederilor legale. Anul trecut, o iniţiativă de schimbare a legii, în scopul de a permite finanţarea publică a ONG-urilor, a fost blocată".

Reprezentatul Ambasadei americane a mai atras atenţia că în ciuda faptului că legea dă dreptul tuturor victimelor să beneficieze de îngrijire medicală şi psihologică, observatorii atrag atenţia că accesul la acest tip de îngrijiri este greoi.

"În trecut, Ministerul Justiţiei a făcut publice online numele martorilor din procese, inclusiv copii, punând victimele în pericol în faţa răzbunării traficanţilor şi generând situaţii stânjenitoare pentru familiile acestora. Sălile de judecată rămân de multe ori medii ostile pentru victimele traficului de persoane, locuri în care acestea pot să fie fotografiate şi ameninţate de traficanţi şi susţinătorii lor".

Un alt aspect reiterat de Matthew Jones a fost faptul că de multe ori victimele nu îşi permit acţionarea în judecată a traficanţilor.

"Nu în ultimul rând, deşi o lege specifică dă dreptul victimelor la compensaţii din partea traficanţilor, de multe ori victimele nu îşi permit taxele necesare pentru deschiderea unui proces civil sau, în cazul în care judecătorii ordonă plata unor despăgubiri, victimele nu îşi permit să plătească executorii judecătoreşti".

În context, reprezentatul Ambasadei Statelor Unite a făcut recomandări cu privire la măsurile care ar trebui luate de autorităţile naţionale:

"Ţinând cont de toate acestea şi în spirit de cooperare, am dori să oferim României unele recomandări:

1. Oferiţi mai multe servicii de asistenţă victimelor, inclusiv prin alocarea de bani publici pentru ONG-urile care oferă asemenea servicii.

2. Continuaţi să investigaţi, să cercetaţi penal şi să condamnaţi traficanţii, inclusiv oficialii complici, şi căutaţi să obţineţi sentinţe care sunt suficient de stricte şi proporţionale cu gravitatea infracţiunii.

3. Creşteţi semnificativ programele de pregătire pentru poliţişti, judecători, procurori şi alţi oficiali relevanţi, în domeniul contactului cu victimele traficului de persoane.

4. Creşteţi eforturile de identificare a potenţialelor victime în rândul populaţiei vulnerabile, cum sunt imigranţii fără documente, muncitorii străini, romii şi copiii implicaţi în cerşit. Pregătiţi inclusiv inspectorii din domeniul muncii.

5. Îmbunătăţiţi accesul victimelor la asistenţă medicală şi îmbunătăţiţi calitatea consilierii psihologice.

6. Exceptaţi toate victimele traficului uman de la obligaţia de a depune mărturie publică în instanţă şi de la publicarea online a numelor, pentru a încuraja colaborarea victimelor cu procurorii şi pentru a le proteja de eventuale răzbunări şi de stigmatul social.

7. Revizuiţi mecanismul de oferire a compensaţiilor şi informaţi victimele de dreptul lor de a solicita compensaţiile, micşoraţi taxele de judecată pentru victime şi asiguraţi-vă că acestea chiar primesc respectivele compensaţii”, a concluzionat consilierul politic al Ambasadei SUA în România, Matthew Jones.