Telescopul Herschel de la ESA dezvăluie o serie de viitoare stele


Imaginea reprezintă una dintre cele 116 regiuni din spaţiu observate de către Herschel, ca parte a proiectului Galactic Cold Cores.
Imaginea reprezintă una dintre cele 116 regiuni din spaţiu observate de către Herschel, ca parte a proiectului Galactic Cold Cores. (Foto: ESA)

Formarea stelelor are loc permanent în univers. Calea Lactee este plină cu nori de praf şi gaz, care ar putea deveni teren propice pentru următoarea generaţie de stele.

Cu ajutorul telescopului spaţial Herschel de la ESA (European Space Agency), este posibil să se observe interiorul acestor nori şi ce se întâmplă în realitate, declară ESA într-un comunicat.

În continuă căutare de situri unde se formează stelele, astronomii s-au concentrat pe cele mai reci părţi ale Căii Lactee.

Stelele se nasc din nori de praf. Turbulenţele din interiorul acestor nori dau naştere la aglomerări cu o masă suficient de mare pentru ca praful şi gazele să înceapă să colapseze sub influenţa propriei gravitaţii. După ce norul se prăbuşeşte, materialul din centru începe să se încălzească rezultând aşa-numita protostea: miezul fierbinte din centrul norului care colapsează şi va deveni într-o zi o stea.

Conform modelelor tridimensionale ale stelelor realizate pe computer, norul de praf şi gaze ce se roteşte s-ar putea separa în două sau trei grupuri, iar acest lucru explică de ce majoritatea stelelor din Calea Lactee apar în perechi sau în grupuri de stele multiple.

Pe măsură ce norul colapsează, în centru se formează un miez dens şi fierbinte ce acumulează gaze şi praf. Nu tot materialul colectat ajunge să facă parte dintr-o stea – din rămăşiţele de praf se pot forma planete, asteroizi sau comete ori acestea pot rămâne sub formă de praf.

Această imagine (din fotografia ataşată) prezintă un filament de nori reci, cunoscut de astronomi sub numele de G82.65-2.00.

Una dintre surprize, descoperită de telescopul spaţial Herschel, este faptul că părţile cele mai reci ale norului formează filamente de nori care pătrund prin părţile cele mai calde ale acestuia. Filamentul albastru este partea cea mai rece a norului şi conţine de 800 de ori mai multă masă decât cea a Soarelui. Praful din acest filament are o temperatură de -259ºC. La această temperatură joasă, dacă filamentul conţine masă suficientă, este posibil să aibă loc colapsul norului şi să se formeze stelele.

Imaginea este un cod de culori: longitudinea undei infraroşii mai lungi, care corespunde regiunii celei mai reci, este în albastru, iar longitudinea undei mai scurte, care corespunde prafului cald, este afişat în roşu. Câmpul vizual prezentat aici este puţin mai mare decât de două ori lăţimea Lunii pline.

G82.65-2.00 este una dintre cele 116 regiuni din spaţiu observate de Herschel, ca parte a proiectului Galactic Cold Cores.

Fiecare regiune a fost aleasă deoarece repartitorul de microunde cosmice de fond de la ESA, Planck, a demonstrat că aceste regiuni ale galaxiei conţin praf extrem de rece.

Acest articol a fost realizat cu informaţii din comunicatul emis de ESA (http://www.esa.int/spaceinimages/Images/2016/03/Herschel_reveals_a_ribbon_of_future_stars)

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință