Telegram, între mituri şi realităţi. Cum este conectată platforma "exilatului" Durov la FSB [Investigaţie - Important Stories]

Pavel Durov este cel mai cunoscut antreprenor IT rus din lume. Principala sa invenţie, Telegram, are, potrivit chiar lui Durov, peste un miliard de utilizatori activi. Aplicaţia de mesagerie este populară nu doar în Rusia, unde este folosită de peste 70% din populaţie, ci şi în Ucraina, India, Iran, SUA şi multe alte ţări. Dar, aşa cum arată Istories Media, Telegram nu mai este de mult doar un mijloc de comunicare.

Este şi o platformă de ştiri pentru presa independentă din Rusia, dar şi pentru propagandă; un instrument folosit de serviciile de informaţii ruse pentru recrutarea de agenţi pentru acţiuni de sabotaj în străinătate; şi o piaţă criminală unde se vând droguri, arme şi pornografie infantilă.

Unul dintre principalele motive pentru care sute de milioane de oameni din întreaga lume îşi încredinţează secretele Telegramului este imaginea creată de Pavel Durov – un luptător neînfricat pentru libertate, care apără intimitatea utilizatorilor şi este persecutat de autorităţile din Rusia şi din alte ţări tocmai din acest motiv.

Jurnaliştii de la „Important Stories” au realizat propria investigaţie şi au descoperit că mitul cultivat de Durov despre el însuşi şi creaţia sa are puţină legătură cu realitatea. Am aflat ce date ale utilizatorilor Telegram pot fi accesate de FSB, cine controlează infrastructura aplicaţiei şi de ce aceşti oameni preferă să rămână în umbră.

Mitul exilului

„Ideea Telegramului a apărut [în 2013] când eram încă în Rusia: poliţia înarmată a încercat să-mi pătrundă în locuinţă pentru că am refuzat să şterg grupurile de opoziţie de pe VKontakte, şi atunci mi-am dat seama că nu aveam nicio modalitate sigură de a lua legătura cu fratele meu”, aşa îşi începe Durov povestea despre originile aplicaţiei.

Un an mai târziu, a părăsit Rusia, publicând un manifest de adio intitulat „Şapte motive pentru a nu mă întoarce în Rusia”.

„Nu mai există drum de întoarcere. Mai ales după ce am refuzat public să cooperez cu autorităţile”, a declarat el.

După ce a părăsit Rusia, Pavel a petrecut mult timp căutând o nouă casă pentru el şi pentru Telegram: în Europa era deranjat de birocraţia excesivă, iar în SUA de atenţia FBI-ului. În cele din urmă, a decis să stabilească sediul Telegramului în zgârie-norul Al Kazim Towers din Dubai.

Însă, când jurnaliştii publicaţiei germane Der Spiegel au vizitat biroul lui Durov din Dubai în 2021, încăperile erau goale. Femeia de la recepţie le-a spus reporterilor că nimeni nu mai intrase acolo de peste trei ani.

Anul trecut, Important Stories a aflat că numeroasele afirmaţii ale lui Durov potrivit cărora nu mai vizitează niciodată Rusia sunt false. Dintr-o scurgere de informaţii din serviciul de frontieră al FSB, s-a aflat că Pavel a vizitat Rusia de peste 50 de ori din 2014, de la plecarea sa.

Durov a călătorit în Rusia în special în perioadele în care se confrunta cu probleme financiare serioase: în 2019, Comisia pentru Valori Mobiliare din SUA a interzis lansarea criptomonedei TON, cu care spera să acopere costurile de achiziţie a serverelor şi a altor echipamente pentru Telegram.

Durov a rămas dator investitorilor, printre care se aflau oligarhi ruşi, agentul GRU Jan Marsalek şi companii care făceau comerţ cu materii prime exportate ilegal din teritoriile ocupate ale Ucrainei (fondatorul Telegram a subliniat că toţi investitorii au trecut printr-o procedură riguroasă de selecţie).

Din cauza interdicţiei privind criptomoneda, Pavel s-a gândit chiar să-şi vândă participaţia în Telegram, dar imediat după prima sa vizită în Rusia după ani de absenţă, a promis că va începe să-şi achite datoriile. Iar în 2021, a obţinut o finanţare de un miliard de dolari cu ajutorul băncii de stat ruse VTB, Alfa Capital (deţinută de Mihail Fridman) şi grupului de investiţii Aton.

La scurt timp după aceea, în iunie 2020, Roskomnadzor (autoritatea rusă de reglementare a comunicaţiilor) şi-a retras brusc toate acuzaţiile împotriva aplicaţiei şi a încetat blocarea acesteia. În ziua anunţului, Durov se afla în Sankt Petersburg, potrivit bazei de date a serviciului de frontieră al FSB.

La Telegram, nimeni nu ştia de vizitele liderului lor în Rusia: „Eu am crezut în povestea că echipa a trebuit să părăsească ţara şi să rătăcească prin lume ca nişte nomazi, din cauza experienţei avute în Rusia. Conversaţiile noastre personale [cu Durov] corespundeau cu ce declara în interviuri şi apariţii publice,” a declarat Elies Campo, fost manager de parteneriate la Telegram, pentru Important Stories.

„Spunea că a părăsit Rusia şi că, desigur, ar putea merge acolo, dar nu vrea să fie în acea ţară din cauza experienţei sale cu VKontakte şi lansarea Telegramului,” a adăugat Campo.

Telegram are birou în Rusia?

Mitul securităţii

Pavel Durov adoră să-şi critice competitorii. „WhatsApp e o porcărie absolută... Nu e deloc privat”, spunea el în 2015.

„Criptarea de la Signal a fost finanţată de guvernul SUA. Prezic că în cinci ani se va găsi o portiţă de acces”, critica el alt competitor în 2020.

Dar prezicerea nu s-a adeverit: nicio vulnerabilitate ascunsă nu a fost descoperită în Signal, iar experţii în securitate digitală continuă să o considere o aplicaţie sigură. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Telegram.

Spre deosebire de WhatsApp şi Signal, aplicaţia lui Durov nu foloseşte criptare end-to-end în mod implicit. Principiul acestei tehnologii este că mesajul trimis poate fi descifrat doar pe dispozitivul destinatarului, unde se află cheia secretă.

Telegram însă e diferit. Criptarea end-to-end este folosită doar în chat-urile secrete, care trebuie activate manual. Potrivit fostului coleg al lui Durov, Anton Rosenberg, 98% dintre utilizatorii aplicaţiei folosesc chat-uri obişnuite. Toate mesajele din aceste conversaţii sunt decriptate şi stocate pe serverele Telegram. Asta înseamnă că cel care controlează serverul poate accesa corespondenţa.

„Din păcate, majoritatea utilizatorilor cred că Telegram este complet sigur, iar eu mi-aş dori ca echipa fie să-l facă cu adevărat sigur, fie să fie sinceră în privinţa modului în care funcţionează”, a spus Rosenberg.

Experţii în securitate digitală au avertizat de mult că Telegram nu este protejat prin criptare end-to-end. Însă aplicaţia lui Durov mai are o problemă majoră, diferită de celelalte aplicaţii de mesagerie.

„Modul în care funcţionează protocolul Telegram este că atunci când aplicaţia de pe telefonul sau calculatorul tău creează un mesaj criptat, ataşează la început un identificator de dispozitiv necifrat, numit auth_key_id. Acest lucru este valabil pentru toate chat-urile, nu doar cele din cloud, ci şi cele secrete,” explică Michal „Ryszek” Wozniak, expert în securitate digitală cu 20 de ani de experienţă.

Potrivit lui Wozniak, acest identificator este folosit pentru a recunoaşte dispozitivul pe partea serverului Telegram şi pentru a selecta cheia de decriptare. Însă, dintr-un motiv necunoscut, aplicaţia lui Durov trimite acest identificator necriptat, în text clar. „Alte aplicaţii de mesagerie folosesc de mult TLS (o tehnologie care criptează datele transmise prin internet) sau alte unelte similare pentru a proteja conexiunea între dispozitiv şi server. Şi nu există niciun motiv pentru care Telegram nu ar putea face la fel,” afirmă Wozniak.

În practică, asta înseamnă că orice persoană prin care trece traficul aplicaţiei poate monitoriza identificatorii de dispozitiv şi, în combinaţie cu alte date, cum ar fi adresele IP şi orele de trimitere a mesajelor, poate determina locaţia unei persoane şi poate obţine informaţii valoroase: de exemplu, ce dispozitive schimbă date între ele, lucru care poate duce la reconstrucţia reţelei de contacte ale utilizatorilor Telegram.

„Ştim că Rusia are SORM (un sistem prin care serviciile de informaţii ruse monitorizează apelurile şi activitatea pe internet. — n.red.). Fiecare furnizor de internet trebuie să îl instaleze în infrastructura sa. Astfel, serviciile ruseşti au acces la traficul care trece prin furnizor. Pot să-l monitorizeze, să-l stocheze şi apoi să-l analizeze”, explică Wozniak.

Această situaţie nu vizează doar Rusia, ci şi teritoriile ocupate din Ucraina. Protocolul Telegram permite serviciilor speciale ruse să identifice identificatorii dispozitivelor în toate zonele unde au acces la infrastructura internetului.

Însă, aşa cum a descoperit Important Stories, intimitatea a sute de milioane de utilizatori Telegram din alte ţări ar putea fi, de asemenea, în pericol. Asta pentru că Pavel Durov a transferat controlul asupra întregii infrastructuri a aplicaţiei unei singure companii, aflată de facto în Rusia.

Cine administrează serverele?

Pentru a înţelege cine administrează serverele Telegram şi cine ar putea avea acces la traficul său, publicaţia Important Stories a realizat un experiment. Am cerut utilizatorilor din Rusia să trimită mesaje între ei şi către un corespondent al Important Stories din Europa şi să înregistreze traficul cu ajutorul aplicaţiei Wireshark (care permite analiza pachetelor de date de reţea).

Experimentul a permis, în primul rând, observarea identificatorilor dispozitivelor utilizatorilor (auth_key_id) despre care a vorbit Wozniak. Am repetat experimentul de trei ori – de două ori cu utilizatori din Rusia şi o dată cu utilizatori din afara ţării – şi în toate cazurile, identificatorii dispozitivelor au fost transmişi prin reţea în formă necriptată.

În al doilea rând, am aflat adresele IP ale serverelor către care au fost trimise mesajele noastre. S-a dovedit că toate acestea aparţin, conform registrului european de internet RIPE, unei companii puţin cunoscute din insulele caraibiene Antigua şi Barbuda – Global Network Management (GNM).

Am analizat apoi şi alte intervale IP administrate de această companie şi am constatat că ea a închiriat peste 10.000 de adrese IP către Telegram, ceea ce indică faptul că GNM ar putea juca un rol semnificativ în infrastructura aplicaţiei.

La scurt timp am reuşit să confirmăm această ipoteză datorită unei descoperiri neaşteptate. În 2018, GNM a dat în judecată proprietarul unui centru de date din Miami. Am descărcat materialele disponibile din proces şi am descoperit că acest caz aparent banal ascunde detalii esenţiale despre structura internă a infrastructurii Telegram şi cine o întreţine.

Din documentele depuse în instanţă, am aflat numele proprietarului companiei din Antigua şi Barbuda: Vladimir Vedeneev, originar din Togliatti. „GNM se ocupă de instalarea echipamentului client – în acest caz pentru aplicaţia Telegram – şi de suportul tehnic ulterior al acestui echipament,” a explicat el în faţa instanţei.

Potrivit lui Vedeneev, jumătate dintre angajaţii GNM se află în Rusia, unde compania are un birou în Sankt Petersburg.

De asemenea, Vedeneev a declarat în instanţă că este singura persoană cu acces autorizat la serverele Telegram din centrul de date din Miami. Compania sa deţine şi routerul din sala de servere, un echipament esenţial prin care trece traficul de reţea.

„Dacă o companie controlează routerele prin care se distribuie traficul Telegram, înseamnă că aceasta sau oricine primeşte un astfel de nivel de acces poate vedea identificatorii utilizatorilor aplicaţiei şi poate determina fluxurile de date asociate cu dispozitivele,” explică Michal Wozniak.

Din materialele procesului de la Miami, am mai aflat că Vladimir Vedeneev nu este doar proprietarul companiei care întreţine aproape întreaga infrastructură Telegram, ci şi o persoană cheie în ierarhia aplicaţiei.

Iniţial, Pavel Durov semna personal contractele pentru închirierea spaţiilor din centrele de date şi pentru conectarea echipamentelor, dar în 2018, compania Telegram Corp (firma panameză a lui Durov) a transferat toate drepturile şi obligaţiile contractuale privind infrastructura către GNM. În numele GNM, contractul de cesiune a fost semnat de Vladimir Vedeneev în calitate de CEO, iar în numele Telegram – de acelaşi Vedeneev, în calitate de CFO.

„Relaţia mea cu Telegram a început când Pavel Durov, la Sankt Petersburg, m-a rugat să accept funcţia de director financiar, să mă ocup de relaţia cu furnizorii, să semnez documente şi aşa mai departe. Şi aveam formal o procură pentru a semna în numele lui Pavel Durov şi în numele Telegram,” a declarat Vedeneev în instanţă, dar a subliniat că nu a fost plătit pentru această muncă.

Deşi Vedeneev este o persoană-cheie pentru infrastructura Telegram, fostul său coleg Elies Campo şi alţi cunoscuţi ai lui Durov contactaţi de Important Stories nu au auzit niciodată de el.

Canale de comunicare secrete

Până în 2020, adresele IP ale Telegram, pe care GNM le controlează acum, aparţineau companiei Globalnet din Sankt Petersburg. Este un operator de comunicaţii de nivel backbone, cu o reţea de fibră optică de peste 18.000 km în Rusia.

Chiar şi după schimbarea proprietarului, sute dintre aceste adrese IP sunt în continuare localizate în Rusia.

Până recent, beneficiarul Globalnet a fost tot Vladimir Vedeneev, dar în 2024 le-a transferat rudelor sale, care deţin acum 96% din companie. Alte 4% sunt deţinute de Roman Venediktov.

Venediktov a absolvit Academia Militară Spaţială Mojaiski – o pepinieră de elită pentru inginerii industriei militare, de informaţii şi explorare spaţială ruse. Aproape 10 ani a lucrat în cadrul Centrului Principal pentru Testarea şi Controlul Resurselor Spaţiale al Ministerului Apărării din oraşul militar Şiolkovo-7.

Venediktov ar fi putut cunoaşte familia Durov acum 10 ani. A fost co-proprietar al companiei Peering din Sankt Petersburg, care deţinea reţeaua de schimb de trafic DATAIX. Tot traficul VKontakte trecea prin aceasta. În 2012, mama lui Durov, Albina, a devenit parteneră a lui Venediktov, iar în 2013 li s-a alăturat şi fratele vitreg al lui Pavel, Mihail Petrov, inginer-şef la VKontakte.

În 2018, Globalnet şi DATAIX s-au unit, formând una dintre cele mai mari reţele de schimb de trafic din lume, la care sunt conectaţi mulţi furnizori europeni. Potrivit lui Vedeneev, în 2019, reţeaua combinată deservea 90% din piaţa telecom din Ucraina şi 100% din Bielorusia.

De ce avem nevoie de puncte de schimb şi ce este peering-ul

În 2020, Globalnet afirma pe site-ul său că este singurul operator de telecomunicaţii care oferă acces direct la Telegram în Rusia şi CSI. În primăvara lui 2022, la scurt timp după începutul invaziei în Ucraina, a fost primul dintre operatorii ruşi care a implementat, la cererea Roskomnadzor, un sistem de monitorizare a traficului prin tehnologia DPI (Deep Packet Inspection), care monitorizează traficul pe Internet şi blochează accesul la site-uri interzise.

Aproape simultan cu instalarea echipamentului de analiză de către Globalnet, vicepreşedintele comisiei Dumei de Stat pentru politică informaţiei, Oleg Matveicev, a declarat că Telegram a ajuns la un acord cu FSB: „Durov a găsit un compromis cu FSB. Cererile în cadrul măsurilor operative sunt transmise acolo dacă sunt vizaţi terorişti sau alte persoane. Telegram a instalat echipamente pentru a permite monitorizarea tuturor subiecţilor periculoşi.”

Globalnet oferă servicii de comunicaţii mai multor întreprinderi de stat din Rusia, inclusiv celor din domeniul apărării: Institutul Kurceatov, aflat sub sancţiuni occidentale, şi Centrul Principal de Calcul al Administraţiei Prezidenţiale a Rusiei (GlavNIVC).

Oficial, GlavNIVC asigură suport tehnic pentru summituri, linii directe şi întâlniri cu Vladimir Putin, dar neoficial este un centru analitic închis, în slujba FSB, FSO, Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării.

GlavNIVC se ocupă cu supravegherea în masă a ruşilor pe Internet şi foloseşte boţi pentru a promova propaganda Kremlinului în reţelele sociale. Centrul este responsabil şi pentru dezvoltarea unui sistem naţional de supraveghere video cu recunoaştere facială.

Globalnet nu este singura companie a lui Vedeneev din Rusia. Până recent, a fost beneficiar şi al companiei Electron Telecom din Sankt Petersburg (în 2024 a fost transferată rudelor sale). Conform datelor RIPE, Electron Telecom este, de asemenea, legată de infrastructura Telegram: compania a oferit peste 5.000 de adrese IP aplicaţiei.

Important Stories a obţinut documente financiare interne ale Electron Telecom pentru 2024 şi a aflat că unul dintre cei mai importanţi clienţi guvernamentali este FSB.

Electron Telecom oferă FSB-ului servicii de instalare şi mentenanţă tehnică pentru — cităm — „un complex de transmitere a informaţiilor speciale de la instalaţiile staţionare ale UFSB din oraşul Sankt Petersburg şi regiunea Leningrad, utilizat pentru activităţi operative şi de investigaţie în scopul executării ordinelor de apărare ale statului.”

Aceasta înseamnă că cei care sunt responsabili de infrastructura serverelor Telegram sunt aceiaşi care întreţin şi complexele secrete ale FSB folosite pentru a spiona cetăţenii.

„Sunt şocat, dar nu surprins,” recunoaşte expertul în securitate digitală Michal „Ryszek” Wozniak. „Dacă cineva are acces la traficul Telegram şi colaborează cu serviciile de informaţii ruseşti, atunci identificatorul dispozitivului devine o problemă majoră – un instrument pentru supravegherea globală a utilizatorilor aplicaţiei, indiferent de locaţia lor sau de serverul la care se conectează.”

Mitul libertăţii

„Toată viaţa mea a fost o căutare a libertăţii, iar misiunea mea este să ofer şi altor oameni o şansă — pe cât posibil — să găsească şi ei libertatea. Prin platformele pe care le-am creat, am sperat că vor putea să îşi exprime această libertate. Asta văd eu ca misiunea Telegram şi, parţial, şi a companiei mele anterioare, VKontakte”, a declarat Pavel Durov într-un interviu cu Tucker Carlson în 2024.

Cu 13 ani înainte, Moscova şi Sankt Petersburg erau cuprinse de proteste de masă ale cetăţenilor împotriva falsificării alegerilor pentru Duma de Stat. Aceste proteste au adunat sute de mii de oameni şi au speriat serios autorităţile.

În decembrie 2011, Durov a publicat o scrisoare din partea Direcţiei FSB din Sankt Petersburg, în care i se cerea să elimine o serie de comunităţi de opoziţie de pe VKontakte. Reţeaua socială nu a închis complet grupurile, dar a blocat conturile celor mai activi utilizatori. Durov şi-a explicat decizia astfel:

„Considerăm discuţiile despre vot, alegeri, mitinguri şi poziţie civică drept o formă de divertisment în masă, alături de discuţiile despre meciurile de fotbal şi jocul 'Ferma fericită'.”

În acele zile de decembrie, în timp ce tinerii şi trupele de intervenţie se jucau cu entuziasm de-a revoluţionarii şi reacţionarii, noi eram ocupaţi cu meşteşugul nostru prozaic, înregistrând cerinţele publicului.

Cei care s-au grăbit să ne mulţumească pentru că am ajutat protestatarii politici ratează un fapt simplu. Dacă în acele zile am fi început să pierdem în competiţia cu alte reţele din lipsa unui serviciu pentru represiuni virtuale în masă, ar fi trebuit să îl introducem şi pe acesta. Şi să fiţi siguri: represiunea noastră ar fi fost cea mai masivă şi cea mai sângeroasă de pe piaţă.

În această intervenţie către redacţia Lenta.ru, Pavel Durov, cu o sinceritate surprinzătoare, a reluat practic conţinutul unei scrisori către adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale, Vladislav Surkov, trimisă în aceeaşi perioadă, în plin protest.

„După cum ştiţi, colaborăm de mai mulţi ani cu FSB şi cu Departamentul K al Ministerului Afacerilor Interne, oferind rapid informaţii despre mii de utilizatori ai reţelei noastre sub forma adreselor IP, numerelor de telefon mobil şi altor date necesare pentru identificare. Blocarea comunităţilor de opoziţie de pe VKontakte va submina încrederea tineretului pasionat în reţeaua noastră, ceea ce pe termen lung poate anula eforturile noastre tehnologice şi ideologice de a contracara ofensiva reţelelor sociale străine pe piaţa internă (şi, totodată, va priva FSB şi Departamentul K de accesul la datele personale ale tinerilor pasionaţi – n.r.)”.

Această scrisoare a fost publicată în 2013 de Novaya Gazeta. Jurnaliştii au găsit-o într-o arhivă de corespondenţă a purtătorului de cuvânt VKontakte, Vladislav Ţîpluhin, pe care au primit-o de la o sursă. În corespondenţă, Ţîpluhin îi raporta lui Surkov despre cum VKontakte bloca utilizatori radicali şi crea grupuri false pentru a dezbina şi pune protestatarii unii împotriva altora. Aceeaşi arhivă conţinea şi scrisoarea lui Durov către Surkov.

Într-un comentariu pentru Novaya Gazeta, Ţîpluhin a declarat iniţial că nu a scris scrisori către administraţia prezidenţială, dar după ce ziarul a publicat capturi de ecran ale corespondenţei, a recunoscut colaborarea cu Kremlinul.

Nikolai Kononov, un jurnalist care îl cunoaşte pe Durov, scrie în cartea sa biografică despre antreprenor că, în ziua în care Pavel a trimis scrisoarea către Surkov şi textul către redacţia Lenta.ru, el „ascunzându-se de maşinile de serviciu aflate de pază la Casa Singer (unde se află biroul VKontakte — n.r.), a urcat în sediu şi a scris: «Un om nu poate deveni cu adevărat liber cât timp trăieşte în paradigma fără ieşire a 'sclav — stăpân'. În acest sistem, orice stăpân este sclavul cuiva, iar orice sclav este stăpânul cuiva.»”