Oficiali britanici şi francezi: Europa "trebuie să fie realistă" - Trump ar putea abandona Ucraina

Oficiali britanici şi francezi care elaborează planuri pentru o forţă de menţinere a păcii în Ucraina au discutat despre necesitatea de a „fi realişti” în legătură cu faptul că preşedintele Donald Trump ar putea abandona sprijinul pentru această ţară, afirmă The Telegraph.

Oficialii au convenit ca, în loc să acorde prioritate desfăşurării de trupe europene pentru sprijinirea unui eventual armistiţiu, să se concentreze mai mult pe susţinerea pe termen lung a apărării Ucrainei împotriva invaziei ruse, în absenţa sprijinului american.

Există acum o îngrijorare reală că preşedintele american îşi va respecta ameninţarea de a se retrage din rolul de mediator, după ce a eşuat să-l aducă pe Vladimir Putin la masa negocierilor.

„Să fim realişti şi să recunoaştem că Statele Unite nu vor fi niciodată implicate în mod real”, a spus un oficial occidental pentru The Telegraph, descriind atmosfera sumbră de la reuniunea de la Haga.

Un diplomat european a adăugat: „Discuţia a fost în principal despre cum putem menţine sprijinul necesar pentru Ucraina, presupunând că SUA va continua să ofere doar unele capacităţi specifice, precum informaţii.”

„De asemenea, am convenit asupra necesităţii de a intensifica presiunea economică asupra Rusiei.”

Întâlnirea din capitala olandeză, la care au participat „directori politici” din ministerele de externe, a marcat o schimbare radicală în rolurile „coaliţiei celor dispuşi”, iniţiată de Sir Keir Starmer şi Emmanuel Macron pentru a susţine un posibil armistiţiu promovat de americani.

Sir Keir şi Macron au promovat propunerea „coaliţiei celor dispuşi”, prin care aliaţii europeni ar trimite soldaţi pentru a ajuta la aplicarea oricărui acord de pace.

Peste 30 de naţiuni şi-au exprimat sprijinul, deşi doar câteva s-au oferit public să trimită trupe în Ucraina.

Ucraina în NATO - un subiect care nu se ia în discuţie

O întrebare centrală a fost dacă Washingtonul este dispus să ofere ceea ce britanicii au numit o „garanţie de securitate” sau un „sprijin de rezervă” pentru această forţă.

Grupul nu a recunoscut public că intenţiile sale s-au schimbat, chiar dacă şansele pentru pace scad pe măsură ce Putin rezistă presiunii internaţionale pentru un armistiţiu.

Naţiunile europene au convenit, de asemenea, să-l invite pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la summitul NATO de la Haga, programat luna viitoare.

Participarea sa fusese pusă sub semnul întrebării din cauza opoziţiei vocale a lui Trump faţă de aderarea Ucrainei la alianţa militară occidentală.

Generalul Keith Kellogg, trimisul lui Trump pentru Ucraina, a declarat vineri: „Am spus că, pentru noi, aderarea Ucrainei la NATO nu este pe masă. Şi nu suntem singura ţară care afirmă asta. Ştiţi, probabil vă pot da patru ţări din NATO care se opun, şi este nevoie de unanimitatea celor 32 de membri pentru aderare.”

Este probabil să continue sprijinul public din partea „coaliţiei” pentru eforturile de pace ale lui Trump la cererea oficialilor ucraineni, care se tem că lipsa de sprijin deschis l-ar putea determina pe liderul american să oprească livrările de arme şi partajarea de informaţii.

Deşi Washingtonul nu a aprobat livrări de noi arme de când Trump a preluat funcţia, continuă să trimită echipamente convenite în mandatul lui Joe Biden.

SUA a aprobat, de asemenea, vânzarea de echipamente produse pe plan intern, cum ar fi piese de schimb pentru avioanele F-16, către Ucraina şi a permis statelor europene să livreze echipamente fabricate în SUA.

Întâlnirea din capitala olandeză are loc înaintea unei săptămâni importante de diplomaţie.

Luni, consilierul pentru securitate naţională al Marii Britanii este aşteptat să participe la următoarea rundă de discuţii de pace dintre Rusia şi Ucraina, care va avea loc la Istanbul.

„Vom avea ceea ce numim E3. Asta înseamnă consilierii pentru securitate naţională din Germania, Franţa şi Marea Britanie… Când am fost la Londra, ne-au ajutat cumva să formulăm o propunere pentru Ucraina”, a declarat generalul Kellogg pentru ABC News.

Context

Reamintim că Moscova şi Kievul au purtat la începutul acestei luni primele negocieri directe din ultimii trei ani, în capitala Turciei.

Vineri, Kremlinul a declarat că va discuta condiţiile unui armistiţiu doar la negocierile din Istanbul, după ce Kievul a cerut să vadă un memorandum de pace înainte de începerea discuţiilor.

Ucraina a afirmat că doreşte să primească un document care să prezinte propunerea de pace a Rusiei înainte de a se angaja să trimită oficiali la Istanbul.

„Pentru ca următoarea întâlnire planificată să fie substanţială şi semnificativă, este important să primim un document în avans, astfel încât delegaţia care va participa să aibă autoritatea necesară pentru a discuta poziţiile relevante”, a afirmat Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean de Externe.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a anunţat cea de-a doua rundă de discuţii mai devreme în această săptămână, după ce Donald Trump l-a criticat din nou pe Vladimir Putin.

Preşedintele SUA l-a numit pe omologul său rus „nebun” şi l-a acuzat că „se joacă cu focul”, părând să-i acorde un termen de două săptămâni pentru a încheia un acord.

Săptămâna viitoare, Marea Britanie şi Germania vor găzdui şi o reuniune a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, format din 50 de naţiuni care coordonează ajutorul militar acordat Ucrainei.