Dosarul Revoluţiei, redeschis. "Sper să nu rămânem doar cu redeschiderea dosarului, îmi doresc să se facă dreptate!"
alte articole
Judecătorii Înaltei Curţi au confirmat, luni, rezoluţia fostului Procuror General interimar, Bogdan Licu, de redeschidere a Dosarului Revoluţiei, dosar cu peste 1.000 de morţi. Decizia de redeschidere a dosarului a fost pronunţată de judecătoarea Cosma Rodica.
Reamintim că la începutul lunii aprilie 2016, Procurorul General interimar, Bogdan Licu, a anunţat că dosarul Revoluţiei din Decembrie 1989 a fost redeschis, întrucât ”nu s-au făcut demersuri pentru aflarea adevărului."
”Am dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză. Am constatat că soluţia de clasare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete. Încadrarea faptelor a fost greşită, zădărnicind aflarea adevărului”, anunţa Licu pe 5 aprilie.
Dreptate, ochii plânşi cer să te vadă
"În sfârşit, după 27 de ani, începe să se facă dreptate. Faptul că judecătorul a confirmat propunerea dlui procuror Licu de redeschidere a dosarului este, pentru mine, cel puţin, ca mamă... ceva extraordinar. Simt că ne îndreptăm spre adevăr, spre pedepsirea celor vinovaţi. Avem destule probe care să-i incrimineze pe cei ce se fac vinovaţi, cel puţin în cazul fiului meu.
De 27 de ani aştept această clipă.. Şi sper să nu rămânem doar cu redeschiderea dosarului. Avem o decizie CEDO, în cazul fiului meu, care spune clar că trebuie continuate cercetările. Ori dacă rămânem cu aceeaşi echipă de procurori… nu mi-aş dori… Nu-mi doresc doar redeschiderea dosarului, îmi doresc să se facă dreptate iar cei ce mi-au ucis fiul să plătească.”, a declarat, pentru Epoch Times, dna Elena Vlase, mamă a unuia dintre tinerii care în decembrie 1989 au plătit cu sânge preţul libertăţii noastre, comentând decizia Înaltei Curţi de redeschidere a dosarului Revoluţiei.
În 2011, Elena Vlase a obţinut o istorica decizie prin care CEDO a obligat România să investigheze cu celeritate dosarele Revoluţiei. În mai 2011, CEDO a constatat încălcarea art. 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului - dreptul la viaţă - în ceea ce-i priveşte pe Nicolae şi Elena Vlase şi încălcarea art. 8 al Convenţiei în ceea ce-l priveşte pe reclamantul Teodor Mărieş - dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.
Elena şi Nicolae Vlase şi-au căutat dreptatea peste hotare după ce în România epuizaseră toate căile judiciare, fără ca autorităţile noastre să facă lumină în ceea ce priveşte moartea fiului lor, Nicuşor. La cinci ani şi jumătate după memorabila decizie CEDO, dna Vlase a trăit durerea să vadă dosarul Revoluţiei clasat.
“Vreau să mulţumesc doamnei preşedinte a Înaltei Curţi Livia Stanciu şi dlui procuror Licu fiindcă au început să spele ruşinea de pe obrazul României adusă tocmai de acei oameni care au profitat din plin de moartea copiilor noştri. Acum aştept cu multă nerăbdare să înceapă anchetele şi să dau ochii cu acei criminali morali, cei ce au dat ordinele, cei ce au profitat de moartea copiilor noştri acoperind crima.", a declarat la rândul său, dna Elena Băncilă, mamă de erou al Revoluţiei, mulţumindu-i de asemenea lui Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, cel care i-a adresat lui Bogdan Licu cererea de redeschidere a dosarului Revoluţiei.
“Acum aşteptăm ca legea să meargă mai departe, 27 de ani am aşteptat cu focul ăsta în suflet.”, a încheiat dna Băncilă.
Elena Băncilă şi-a pierdut fiul în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, la Televiziune. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici
Scurt istoric
Dosarul Revoluţiei a fost clasat în octombrie 2015, la două zile de la istorica punere sub acuzare a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei.
În motivarea deciziei, procurorii au afirmat că "persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv, existând în cauză autoritate de lucru judecat", iar în ceea ce priveşte evenimentele de după 22, perioada a fost "caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos".
Procurorii au mai susţinut că militarii ar fi tras de multe ori din greşeală, pe fond de oboseală şi stres, alţi oameni ar fi murit în accidente rutiere, de aviaţie etc., iar infracţiunile de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii "nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale încriminatoare" etc. Interesant este faptul că în dosarul Mineriadei, Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni împotriva umanităţii, aşa "netipice" cum sunt.
