SUA se grăbesc să-l cunoască mai bine pe noul preşedinte al Iranului

Administraţia SUA caută posibilităţi de a începe negocieri directe cu noul preşedinte al Iranului, Hassan Rouhani. În primul rând, Washingtonul este interesat de programul nuclear al Teheranului. Astăzi, Washingtonul trebuie să înţeleagă cât mai repede la ce să se aştepte de la noul lider iranian, în condiţiile în care situaţia este din ce în ce mai tensionată, notează marţi cotidianul rus Izvestia.

Mediator în negocierile iraniano-americane privind o posibilă întrevedere este şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton. Potrivit părţii americane, Rouhani ar fi răspuns că dorinţa Washingtonului de a face programul nuclear iranian mai transparent coincide şi cu intenţia sa. Nu întâmplător noul preşedinte al Iranului era supranumit 'şeicul diplomaţiei' încă pe vremea când era negociator-şef în problema nucleară, în perioada 2003-2005, aminteşte publicaţia rusă menţionată.

Săptămâna viitoare, la Bruxelles este programată o reuniune de lucru a sextetului pe marginea programului nuclear (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania), iar o nouă rundă de negocieri cu Iranul părţile speră să desfăşoare în septembrie, după ce la 3 august la avea loc ceremonia de învestitură a lui Rouhani.

Washingtonul doreşte să afle cât mai repede la ce să se aştepte de la noul preşedinte, în condiţiile în care premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat recent că nu exclude varianta conform căreia Tel Avivul va fi nevoit să iniţieze de sine stătător atacuri preventive asupra obiectivelor nucleare iraniene, catalogându-l pe Hassan Rouhani 'lup deghizat în miel', al cărui scop este să zâmbească şi că continue crearea bombei nucleare.

Potrivit informaţiilor deţinute de Israel, în prezent Iranul are 190 de kg de uraniu îmbogăţit la 20%, în condiţiile în care în urmă cu numai un an el avea doar 110 kg. Tel Avivul este de părere că aceste rezerve vor fi transformate ulterior în încărcătură pentru arme nucleare. Desigur, Iranul afirmă că este vorba strict de uz medical.

'Acest uraniu este necesar în calitate de combustibil pentru reactorul de cercetare din Teheran. În reactor se produc izotopi pentru tratarea bolnavilor de cancer, iar majorarea rezervelor se face pentru a nu depinde de nimeni', afirmă directorul Centrului rus pentru studierea Iranului modern, Rajab Safarov.

Noul preşedinte al Iranului este considerat un fel de 'reverenţă' la adresa Occidentului, deoarece el este cunoscut ca un om ce preferă să ajungă la un acord. În orice caz, poziţia sa, pe care el însuşi a făcut-o publică, este de a deschide programul nuclear iranian în faţa comunităţii internaţionale şi a Agenţiei Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Mai mult, el nu exclude nici stoparea procesului de îmbogăţire a uraniului, cu condiţia ca uraniul pentru scopuri medicinale şi de cercetare să fie oferit din străinătate. În schimb, Rouhani doreşte ca Iranului să i se recunoască dreptul la dezvoltarea energeticii nucleare paşnice şi ridicarea sancţiunilor la adresa ţării sale.

'Americanii nu au câtuşi de puţin nevoie de atacul asupra Iranului despre care vorbeşte Israelul, pentru că această situaţie Washingtonul ar trebui să intervină, lucru pe care el nu şi-l doreşte, deoarece politica agresivă din Orientul Mijlociu (OM) şi-a demonstrat ineficienţa', este de părere expertul rus Vladimir Sajin, cercetător al Institutului de studii orientale.

Experţii ruşi nu exclud posibilitatea ca relaţiile dintre SUA şi Iran să se schimbe în timpul lui Rouhani: dacă nu să devină mai prietenoase, atunci cel puţin să iasă din impas.

'Încă înainte de primul său mandat prezidenţial, Barack Obama declara că este deschis negocierilor paşnice. La acea dată, totul s-a încheiat la nivelul unor întrevederi de tatonare, însă acum ar putea fi vorba de revenirea la un dialog deplin', subliniază Maxim Minaev, expert al Fondului pentru dezvoltarea societăţii civile.

Potrivit lui Minaev, în politica externă Obama încearcă să-şi creeze imaginea de lider pacifist. În acest fel, el doreşte să arate că democraţii americani, care mizează pe diplomaţie, se deosebesc de republicanii agresivi.

Între timp, în Iran se consideră că alegerea lui Rouhani ca preşedinte al ţării constituie un test pentru SUA şi va arăta dacă ele vor fi deschise unui compromis cu un om a cărui poziţie este considerată una blândă faţă de Occident sau dacă vor continua să iniţieze sancţiuni, cerând ca Teheranul să renunţe total la toate aspectele programului nuclear.

Potrivit analiştilor ruşi, economia slăbită a Iranului, puternic afectată de sancţiunile internaţionale, ar putea îmblânzi poziţiile Teheranului în negocieri. Din cauza restricţiilor privind exportul de hidrocarburi, iranienii pierd anual circa 50 de miliarde de dolari. Creşte şomajul, iar inflaţia, potrivit datelor neoficiale, ajunge la 70%, iar potrivit celor oficiale - la 41%.