Ştiinţa a devenit credinţă datorită incapacităţii oamenilor de a accepta noutatea

Creierul uman
Creierul uman (www.youtube.com)

Din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă sunt marginalizaţi de sistem - universităţi, centre de cercetare, laboratoare, comunitatea ştiinţifică, etc. - pe care îl consideră tot mai închistat şi condus de credinţe oarbe, nu de reale dorinţe de studiu, inovare sau cercetare.

Unul dintre cele mai uimitoare cazuri este cel al dr. Rupert Sheldrake care a fost etichetat drept un om de ştiinţă eretic pentru studiul său în domeniul minţii umane. Sheldrake are o mulţime de acreditări în comunitatea ştiinţifică, inclusiv un doctorat în biochimie de la Universitatea din Cambridge, studii la Harvard în filozofie şi istoria ştiinţei. Dar, spune el, majoritatea oamenilor de ştiinţă aderă inconştient la adevăruri bazate pe credinţă, şi acest lucru pune frână progresului real care s-ar putea face.

De exemplu, 99,9 % din ştiinţa neurologică este prezentată pe sisteme convenţionale, care, spre exemplu presupun că amintirile, memoria sunt urme fizice în creierul uman - declară Dr. Sheldrake într-un interviu cu Mark Vernon de la The Guardian. Cu toate acestea, tot mereu aceste urme s-au dovedit de negăsit.

Dr. Sheldrake sugerează că amintirile ar putea veni la noi ca un fel de "rezonanţă din trecut". "Te acordezi pe trecut", comunică el. "Creierul tău este mai mult ca un receptor TV decât un player video".

În cartea sa, "O nouă ştiinţă a vieţii", el citează experimente efectuate pe şobolani de-a lungul unei perioade de 50 de ani, care par să demonstreze un fel de rezonanţă. Odată ce şobolani dintr-o regiune sunt învăţaţi ceva, şobolanii din alte regiuni par să înveţe acelaşi lucru mult mai repede. "Şobolanii şi-au crescut capacitatea de a învăţa de zece ori mai mult. Acest lucru a avut un efect larg - şi nicidecum rezultate limitate statistic semnificative”, a scris dr. Sheldrake.

Oricare teorie ar fi reală, conform dr. Sheldrake finanţarea în comunitatea ştiinţifică ar trebui să fie deschisă mai multor teorii. Dacă oamenii de ştiinţă recunosc că explicaţia pe care o consideră valabilă este dogmă şi nu dovadă, domeniul este deschis până la urmă.

"A inhiba sau a preveni toate celelalte posibilităţi de cercetare, doar pentru că suntem convinşi că avem adevărul - este o atitudine de impunere a unui monopol. E ca şi cum statul ar trebui să deţină fiecare industrie, nu ar trebui să existe nici o competiţie ... aceasta nu este modul de a pune lucrurile în mişcare în economie sau de a sprijini inovaţia ", consideră dr. Sheldrake.

El a folosit o altă analogie pentru a-şi ilustra punctul de vedere. Mulţi spun că înţelegerii convenţionale a ştiinţei ar trebui să i se acorde mai multă influenţă, deoarece ştiinţa convenţională s-a dovedit a fi de succes. Dr. Sheldrake a declarat că este un succes în a construi maşini, dar nu reuşeşte să explice multe fenomene şi aspecte importante ale vieţii umane, inclusiv mintea umană. E ca şi cum a spune că Uniunea Sovietică a fost un succes deoarece a fost bună la producerea de rachete şi focoase nucleare.

Dintre toate argumentele cu care îl confruntă cei care îl consideră eretic, cel mai răspândit este că ştiinţa - în cadrul ei actual şi bazată pe modul convenţional de gândire - va explica în cele din urmă totul, chiar dacă acum nu poate. Dr. Sheldrake foloseşte termenul propus de filozoful Karl Popper, "materialism promisiv".

El dă exemplul unei dezbateri pe care a avut-o cu biologul materialist Lewis Wolpert cu privire la viitorul proiectului Genomul Uman. Wolpert a declarat în 2009, că vom avea în curând posibilitatea de a prezice fiecare detaliu al fiinţei umane, inclusiv anomaliile, prin intermediul proiectului Genomul uman”. Când a fost presat să dea un estimat de timp acesta a răspuns "în 100 de ani".

"Este asemenea celor care spun că sfârşitul lumii va veni în 100 de ani. Nu e posibil de testat, nu e ştiinţă, e un act de credinţă ", a declarat dr. Sheldrake.

Citate ale oamenilor de ştiintă din istorie, ce aveau viziuni similare

1. "Conştiinţei noastre îi plac ideile ciudate la fel de puţin cum corpului îi place o nouă proteină ciudată. Opune rezistenţă cu o energie similară. Nu ar fi, probabil, prea fantezist să afirmăm că o idee nouă este cel mai rapid antigen cunoscut de ştiinţă. Dacă ne examinăm cu sinceritate, vom observa de multe ori că începem să reacţionăm negativ la o anumită idee chiar înainte ca aceasta să fie descrisă complet. Nu am nici o îndoială că ultima mea frază s-a întâlnit deja cu reacţia negativă - demonstrând cât de repede ajunge să funcţioneze mecanismul de apărare".

-Wilfred Trotter, în "Articole de Wilfred Trotter F.R.S.," publicat în 1941.

Wilfred Trotter (1872-1939) chirurg şi psiholog social.

2. "Primul pas este de a măsura ceea ce poate fi măsurat cu uşurinţă. Acest lucru este ok în măsura în care se poate face. Al doilea pas este de a ignora ceea ce nu poate fi măsurat cu uşurinţă sau a-i acorda o valoare cantitativă arbitrară. Acest lucru este artificial şi înşelător. Al treilea pas este să presupunem că ceea ce nu poate fi măsurat cu uşurinţă într-adevăr nu este important. Aceasta se numeşte orbire conştientă. Al patrulea pas este de a spune că ceea ce nu poate fi uşor de măsurat într-adevăr nu există. Aceasta este sinucidere".

-Charles Handy, economist, în cartea sa "The Empty Raincoat: Making Sense of the Future"

3. "Nu trebuie să aşteptăm ca ştiinţa să ne permită să facem ceva neobişnuit, sau să mergem dincolo de ceea ce considerăm posibil. Dacă vom face acest lucru, vom transforma ştiinţa într-o formă de religie. Ar trebui să avem o gândire independentă, ar trebui să încercăm să creăm extraordinarul".

-Joe Dispenza, în cartea sa " Evolve Your Brain: The Science of Changing Your Mind"

4. "Eu susţin că misterul uman este înjosit incredibil de către reducţionismul ştiinţific, cu pretenţiile materialismului promisiv de aputea explica în cele din urmă toate lucrurile lumii spirituale cu ajutorul unor modele de activitate neuronală. Această credinţă trebuie clasificată drept superstiţie. [...] Trebuie să recunoaştem că suntem fiinţe spirituale cu suflete existente într-o lume spirituală, dar şi fiinţe materiale, cu corpuri şi creier existente într-o lume materială".

-Sir John C. Eccles, în cartea sa "Evoluţia creierului: Crearea Sinelui"

Sir John Carew Eccles, neuro fiziologist, a câştigat Premiul Nobel 1963 pentru Fiziologie sau Medicină împreună cu Alan Lloyd Hodgkin şi Andrew Fielding Huxley pentru munca sa în transmisia sinaptică chimică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii