Princeton – creierul uman poate influenţa fenomene externe

Creierul uman
Creierul uman (www.youtube.com)

Creierul uman este o maşină enormă de procesat informaţii. Având aproximativ 100 de miliarde de neuroni, creierul preia informaţiile de la receptori şi le interpretează.

Oamenii de ştiinţă consideră că unul dintre motivele evoluţiei uluitoare a societăţii umane este abilitatea creierului uman de a recunoaşte tipare – de exemplu scrisul de mână, sunetele şi vorbirea, etc. lucruri pe care marile computere ale prezentului încă se chinuie să le implementeze.

Pe de altă parte oamenii de ştiinţă consideră că această capacitate de a recunoaşte tipare ne poate la fel de bine păcăli şi ne poate convinge că anumite “coincidenţe pure” pot avea cauze, când - de fapt - n-au. Acest lucru este cunoscut în psihologie drept “cauzalitate falsă” şi este considerată o eroare pe care o fac numeroşi oameni.

Teoria actuală susţine că în faţa unei lumi tot mai complicate, creierul uman se chinuie să determine motivele din spatele întâmplărilor cărora trebuie să le facem faţă. Uneori “facem greşeli”. Cel puţin aceasta este teoria acceptată de marea masă a oamenilor de ştiinţă.

O asemenea teorie nu poate explica visele, nici premoniţiile, intuiţia, memoria vagă pe care unii oameni par că o au, astfel că de-a lungul timpului mulţi dintre cei care studiază misterele creierului au considerat că realitatea este mult mai complicată.

Din ce în ce mai mulţi cercetători cred că mintea umană poate avea capacitatea de a influenţa rezultatul unui eveniment.

Oamenii de ştiinţă de la Laboratorul de Inginerie a Anomaliilor de la Princeton (PEAR), care au studiat capacităţile supranormale ale unor subiecţi – telekinezia (mişcarea obiectelor prin concentrare) şi vederea la distanţă (cazuri în care o persoană poate descrie scene reale care se petrec la mii de km depărtare) mai mult de 25 de ani - sunt binecunoscuţi pentru studiul interacţiunii dintre mintea umană şi instrumente.

Un grup de oameni de ştiinţă condus de Richard Nelson crede că a făcut descoperiri fascinante.

Într-un experiment, mai mulţi subiecţi erau puşi pe rând să se concentreze asupra unor bile de rulment care cădeau printr-o pâlnie mare în mai multe fante. Conform rezultatelor studiului, cei care se concentrau asupra bilelor de rulment, puteau schimba perceptibil distribuţia numărului de bile prin fante, cu alte cuvinte puteau altera probabilitatea cu care cădeau bilele printr-o fantă anume.

Diferenţa era mică, dar măsurabilă.

Cercetătorii mai susţin că un astfel de fenomen este măsurabil chiar la o scară globală. Astfel că au început un proiect numit “Conştiinţa Globală”. În primii nouă ani ai acestui proiect, savanţii au monitorizat rezultatele a 236 evenimente, folosind generatoare de numere aleatoare de pe întreaga planetă. Cercetătorii au observat schimbări ale seriilor de numere generate ori de câte ori aveau loc fenomene globale – de genul incidentului din 9 septembrie, dezastrele naturale, etc.

Unii analişti consideră că mintea umană poate afecta probabilitatea cu care fenomenele apar în lumea naturală.

Din păcate în 2007 Laboratorul de la Princeton a fost închis, la fel ca alte proiecte care studiau creierul uman – de exemplu renumitul Stargate - unde un grup de agenţi şi persoane cu puteri paranormale încercau să producă dovezi certe ale puterilor psihice – care au fost închise şi ele.

Cercetătorii susţineau că au dovezi sigure, dar că munca lor era secretă, astfel încât nu au avut şansa ca rezultatele cercetărilor să poată fi analizate de marea masă a oamenilor de ştiinţă, pentru a fi eventual probate. Scepticii, însă, considerau că aceştia se bazează pe pseudo-ştiinţă, că rezultatele nu pot fi explicate prin modelele fizice actuale şi că nu erau concludente.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință