Soseşte ora solară, dormim o oră mai mult
În noaptea dintre sâmbătă 26 şi duminică 27 octombrie 2019, este programată tranziţia obişnuită de la ora de vară la ora solară. Acele ceasului se dau înapoi iar ora 04 va deveni ora 03: zilele devin mai scurte şi vom dormi o oră în plus.
Căscatul bebeluşului este molipsitor (Pixabay.com)
Am sosit la tranziţia obişnuită de la ora de vară la ora solară: acele ceasului se dau înapoi, ora 04 va deveni ora 03, iar zilele devin mai scurte şi vom dormi o oră în plus. Probabil poate părea un câştig dar, în realitate, schimbarea de oră are un impact negativ asupra somnului multor români şi de aceea este mult mai dificilă decât tranziţia la ora de vară, din primăvară. Ora solară va fi în vigoare până la 29 martie 2020, apoi va depinde de decizia fiecărui stat membru.
Parlamentul European a votat în martie 2019 pentru a se renunţa la ora de vară, la nivelul Uniunii Europene. Măsura va intra în vigoare în anul 2021. Concret, ţările care vor să menţină ora de vară vor face o ultimă schimbare în ultima duminică din martie 2021. Ţările care vor să rămână la ora de iarnă vor face trecerea la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie 2021. România încă nu a luat o decizie, dacă va păstra ora de vară sau ora de iarnă. Ţările din Uniunea Europeană trebuie să hotărască şi să anunţe Comisia Europeană, până în aprilie 2020, dacă aleg să facă pentru ultima oară trecerea la ora de iarnă sau la cea de vară.
Probleme posibile
Întrucât suntem împărţiţi în „bufniţe” (dacă ne culcăm târziu) sau „ciocârlii” (dacă ne trezim devreme), trebuie să ştim că schimbarea de toamnă este nefavorabilă mai ales pentru „ciocârlii”, care vor trebui să se obişnuiască treptat, treptat cu noul orar.
„60% dintre persone sunt definite ca „normale”, adică au o alternanţă somn-veghe care coincide aproximativ cu indiciile externe de lumină/întuneric (somn de la orele 23-24 la ora 7, circa), alte 30% în schimb au ritmul circadian avansat (aşa-numitele „bufniţe”), iar restul de 10% au ritmul circadian anticipat (aşa-numitele „ciocârlii”) ”, explică Luigi Ferini Strambi, şeful Centrului de Medicină pentru Somn al Spitalului San Raffaele Turro din Milano, Italia.
Starea de spirit proastă este primul dintre posibilele disconforturi care, în prima săptămână de reducere a luminii, duc adesea la o reducere a eficienţei la locul de muncă, la o deteriorare generală a calităţii vieţii, la o creştere a susceptibilităţii la diverse patologii şi, în final, la creşterea progresivă a oboselii.
„În timpul somnului, se realizează activităţi fundamentale de restaurare şi de integrare a energiilor consumate în timpul zilei. Prin urmare, un ritm circadian corect este cel mai important element pentru a măsura starea de sănătate sau de stres a unei fiinţe umane”, explică Massimo Di Giannantonio, preşedinte ales al Societăţii italiene de psihiatrie şi profesor de psihiatrie la Universitatea D'Annunzio din Chieti (Italia). „Dacă acesta este întrerupt se modifică, existând consecinţe din punctul de vedere al funcţionării psihice: cele legate de un somn care nu mai este restabilitor, cu somnolenţă, oboseală, concentrare dificilă, tulburări de memorie, scăderea motivaţiei de a întreprinde călătorii psihice şi concluzionarea acestora, dificultăţi de sinteză. Dar efectele se vor simţi doar la cei care sunt deja afectaţi de un deficit cauzat de stres şi oboseală”, afirmă Di Giannantonio.
Antidotul
Antidotul pentru contracararea melancoliei zilelor mai scurte pare să fie tocmai acela de a căuta mai multă lumină: doar schimbarea la locul de muncă, de exemplu, într-o poziţie cu mai multă lumină, poate induce o îmbunătăţire a simptomelor care pot include oboseală, melancolie sau depresie. De fapt, secretul este melatonina: senzaţiile negative sunt adesea asociate cu o producţie timpurie de melatonină, aşa cum se întâmplă la cei care sunt supuşi modificărilor de dispoziţie, ale căror simptome sunt mai puternice toamna, la începutul iernii şi încep să scadă primăvara.
Gimnastica este un ajutor preţios. Efectele hormonale ale acestor modificări sunt atenuate de activitatea fizică aerobă. A face activitate fizică dimineaţa devreme, profitând de orele de lumină, este ideal: deşteptarea în zori, urmată de o sesiune de exerciţii fizice, ajută la depăşirea efectelor bolilor de sezon.
În cele din urmă, să nu uităm să menţinem un stil alimentar format din mese uşoare. Atenţie şi la „gustările de la miezul nopţii”, probabil induse de consideraţia că poţi dormi mai mult: un consum de alimente excesiv înainte de culcare poate provoca disconfort considerabil în orele de somn, mai ales dacă sunt introduse multe proteine.
