Societatea civilă: E nevoie de discuţii pe tema: "Ce facem cu Stadionul Republican?". Parc sau stadion? Ambasadă?

În contextul în care fosta guvernare a decis să vândă Ambasadei SUA la Chişinău, terenul pe care s-a aflat cândva Stadionul Republican, pentru construcţia unui nou sediu al reprezentanţei diplomatice, mai mulţi tineri, activişti şi membri ai societăţii civile au decis să organizeze o platformă de discuţii numită „Dialoguri Urbane”, la care poate participa fiecare cetăţean.

Mai mult decât atât, organizatorii au decis să invite oamenii la discuţii chiar în faţa Stadionului Republican. Astfel, la 18 iulie, în faţa intrării Stadionului Republican s-au organizat Dialogurile Urbane, cu genericul „Cu Stadionul Republican ce facem?”. Peste 65 de persoane au participat la discuţii cu privire la necesitatea transparenţei procesului decizional, despre ce ar putea fi pe acel spaţiu: parc, stadion sau ambasadă şi cum să se ajungă la un compromis.

„Nici reprezentanţii Ambasadei SUA, nici ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, nici consilierii municipali nu au răspuns invitaţiei de a participa la discuţie. Au fost însă prezenţi trei deputaţi din partea fracţiunii Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS)”, se arată într-o postare a organizatorilor pe platforma PRIMĂRIAMEA.

Dialogurile Urbane au fost organizate, potrivit tinerilor, pentru a discuta necesitatea unor consultări publice veritabile, conform legii, dar şi pentru a identifica instrumente de implicare a locuitorilor.

Stadionul Republican a fost distrus în anul 2007, iar în 2018, Guvernul Filip decide să îl vândă Ambasadei SUA, care căuta de ani buni un teren pentru un nou sediu. S-a întâmplat acest lucru ca multe alte decizii ale guvernării precedente: fără discuţii sau consultări publice şi fără o transparenţă a procesului decizional.

Noua guvernare a declarat că va continua procedura de vânzare a terenului. Pe de altă parte, activiştii cer transparenţă, găsirea unui nou teren pentru Ambasada SUA, o competiţie de idei pentru acel spaţiu şi chiar referendum consultativ. 2307 de persoane deja au semnat petiţia, adresată preşedintelui Dodon şi prim-ministrului Maia Sandu.

Organizatorii evenimentului au specificat că toţi cei care au luat cuvântul din cadrul dialogului au fost de acord că procesul de vindere a terenului nu a fost unul transparent. În context, activiştii au amintit despre legea cu privire la transparenţa decizională şi despre instrumentele de implicare a cetăţenilor: consultări publice, referendum local sau chiar naţional.

Reprezentantul Partidului Stânga Europeană, Alexandr Roşco, a menţionat că declaraţia de stat captiv pune sub semnul întrebării tot ce s-a votat de guvernarea democrată şi a sugerat să fie făcute două demersuri: unul către Consiliul Municipal, iar celălalt către Parlament.

„Dacă Guvernul spune că are o înţelegere politică, noi, poporul, avem dreptul la participare politică. Avem dreptul să ne coalizăm, să strângem semnături, să cerem prin CMC (Consiliul Municipal Chişinău) anularea procedurilor”, a declarat activistul civic Vitalie Sprînceană, agăugând că „Dacă Guvernul nu vrea să discute, o să discutăm cu Ambasada. Sau o să discutăm cu poporul până Guvernul o să fie forţat să discute”.

Mai multe divergenţe a stârnit discursul deputatului PAS Mihai Popşoi. Acesta a spus că este adeptul discuţiilor publice, dar că există riscul ca ideea referendumului să fie politizată. Mai mult decât atât, un referendum ar fi, în opinia deputatului, prea costisitor la acest moment. Răspunzând la întrebările publicului, acesta a confirmat că negocierile de vindere au evoluat, s-au derulat majoritatea procedurilor şi deja se discută preţul tranzacţiei.

La întrebarea dacă poate fi anulată decizia, Popşoi a menţionat că se cunoaşte că în Republica Moldova orice poate fi întors înapoi, „dar e o chestie de oportunitate. O să fie nişte costuri. Dacă noi ca şi stat ne asumăm aceste costuri, atunci cu siguranţă putem discuta eventualitatea renunţării la acele angajamente”.

Un alt deputat PAS - Dan Perciun - consideră că societatea civilă trebuie să insiste pe consultări publice. Acesta a declarat că totul este legal, în condiţiile în care a fost adoptată deja o lege care a făcut o derogare de la legea precedentă, respectiv a fost permisă privatizarea, recomandând totuşi activiştilor să insiste pe interesul cetăţenilor şi să fie organizate consultări publice veritabile.

În concluzie, organizatorii discuţiei - Primăria MEA, Centrul de Urbanism, Occupy Guguţa şi Platzforma - vor insista în continuare pe desfăşurarea consultărilor publice veritabile. Dialogurile Urbane au demonstrat că există necesitatea de a face întreg procesul transparent, de a fi organizate de Guvern consultări publice şi de a implica cetăţenii în procesul decizional.

Totodată, activiştii au specificat că în curând vor reveni cu rezultatele chestionarului care încă mai poate fi găsit aici. Rezultatele acestuia cu apelul de organizare a consultărilor publice vor fi transmise tuturor părţilor implicate şi interesate.