Semnale de alarmă pentru sănătatea Europei, pe fond de criza, sărăcie şi şomaj

Pensionarii demonstrează în centrul Atenei în timpul unei demonstraţii anti-austeritate la 19 aprilie 2013.
Pensionarii demonstrează în centrul Atenei în timpul unei demonstraţii anti-austeritate la 19 aprilie 2013. (Giorgos Nikolaidis / AFP / Getty Images)

Deteriorarea perspectivelor economice globale pentru unele ţări creşte îngrijorarea cu privire la efectele pe care criza economică le are asupra sănătăţii oamenilor. Criza care afectează grav numeroase ţări europene, creşte posibilitatea ca un "efect în cascadă" de consecinţe imprevizibile, dar mai ales negative, să afecteze sănătatea şi bunăstarea oamenilor.

În multe ţări, criza economică a fost agravată de factori suplimentari, cum ar fi o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită, stiluri de viaţă nesănătoase, creşterea costurilor de îngrijire a sănătăţii şi politicii de sănătate publică, aliniate mai mult spre furnizarea de îngrijire în cazuri de boli acute, mai degrabă decât spre profilaxie şi spre îngrijirea bolnavilor cronici.

Cu toate acestea, adesea guvernele nu sunt în masură să rezolve singure criza economică din ţara lor. Cazurile Greciei şi Ciprului arată că ţările sunt la mila finanţării de la "Troika": Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Potrivit experţilor, Cipru are nevoie nu doar de credite, ci şi de subvenţii de la aceste instituţii, având în vedere deteriorarea puternică a bonităţii ţării.

Crizele economice, în special în ţările cu venituri mici şi chiar medii, duc de obicei la reducerea cererii de importuri – inclusiv medicamente şi materiale şi tehnologie medicală – şi la o reducere a sumelor de bani trimise acasă de membrii familiei care lucrează în afara ţării. În plus, există mai puţine venituri publice pentru finanţarea serviciilor de sănătate şi a celor sociale.

The Lancet evidenţiază situaţia din Grecia, una dintre ţările europene cele mai afectate de criza economică globală. Ca urmare a crizei economice din această ţară, s-a înregistrat o creştere semnificativă a şomajului, de la 6,6 % în mai 2008 la 16,6 % în mai 2011. Mult mai îngrijorător este faptul că şomajul în rândul tinerilor a urcat în aceeaşi perioadă de la 18,6% la 40,1 %.

Mai multe studii au arătat că şomajul creşte riscul de boli psihiatrice şi tulburări somatice. De exemplu, s-au constatat relaţii de cauzalitate puternice între pierderea locului de muncă şi depresia clinică şi subclinică, abuzul de substanţe, anxietatea şi comportamentul antisocial. În plus, mai multe studii au arătat că şomajul prelungit creşte ratele de mortalitate.

Deşi cazul Greciei este emblematic, un studiu din Marea Britanie a constatat că o creştere în masă a şomajului a fost asociată cu o creştere de 4,45% a ratelor de suicid şi o creştere de 28% a cazurilor de decese cauzate de intoxicaţiile cu alcool. De asemenea, un studiu realizat în Danemarca în 2011 a descoperit o legătură semnificativă între şomaj şi o stare generală a sănătăţii pe care populaţia şi-o auto-evalueaza ca fiind slabă, şi un nivel ridicat al stresului perceput.

În Grecia, incapacitatea cetăţenilor de a îşi plăti datoriile personale mari ar putea fi una dintre explicaţiile din spatele creşterii numărului de sinucideri, care au înregistrat o majorare cu 40% în primele şase luni ale anului 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010. În aceeaşi perioadă, ratele de omucidere şi furt aproape s-au dublat. Dintre apelanţii unui serviciu naţional de ajutor pentru a evita sinuciderea, 25% au raportat dificultăţi financiare în 2010.

O creştere a folosirii de droguri intravenoase explică o majorare cu mai mult de 1000 de procente a infecţiilor cu HIV în rândul persoanelor dependente de droguri. În plus faţă de consumul de droguri intravenoase, prostituţia şi sexul neprotejat sunt, de asemenea, responsabile de o creştere a numărului infestărilor cu HIV în rândul populaţiei. Rata îmbolnăvirilor este estimată a fi cu 52% mai mare în 2011 faţa de ​​2010.

Un alt efect vizibil al crizei economice din Grecia asupra grupurilor vulnerabile este faptul că din ce în ce mai mulţi oameni recurg la serviciile clinicilor stradale conduse de organizaţii nonguvernamentale. Departamentul grec al Medecins du Monde, de exemplu, raportează o creştere a numărului de persoane care solicită asistenţă medicală la clinicile lor stradale de la 3 - 4 procente înainte de criză, la circa 30% acum.

Faptul că starea de sănătate a populaţiei s-a înrăutăţit ca urmare a crizei este demonstrat de numărul mare de greci care consideră că starea lor de sănătate este "rea" sau "foarte rea". Numărul acestora a crescut cu 14 la sută în perioada 2007 - 2009. Acest lucru nu este surprinzător, dacă luăm în considerare faptul că în 2012 aproximativ 10% din elevii şcolilor elementare şi de gimnaziu sufereau de "insecuritate alimentară, confruntându-se cu înfometarea sau cu riscul înfometării. Ca urmare a reducerilor de buget, o treime din programele comunitare de dezvoltare participativă din ţară au fost eliminate - din moment ce cheltuielile totale ale ministerului sănătăţii au scăzut cu 23,7 % între 2009 şi 2011.

Criza financiară se manifestă cu diferite grade de violenţă de la ţară la ţară şi, cu cât o naţiune este afectată mai grav, cu atât starea sănatăţii cetăţenilor ei se va înrăutăţi mai mult iar bolile contagioase pot găsi teren mai prielnic pentru a se răspândi. Tuberculoza, de exemplu, va avea, în mod logic, o rată de răspândire mai mare în ţările unde sărăcia se manifestă mai pregnant.

În Portugalia, numărul deceselor pe timpul iernii la persoanele cu vârste peste 75 de ani a crescut cu 10 % în 2012, faţă de 2011. În timp ce unii experţi pun la îndoială relevanţa acestei constatări, alţii cred că această creştere s-ar putea datora faptului ca populaţia are acces redus la servicii de sănătate şi are o alimentaţie defectuoasă.

În Spania, ca urmare a crizei actuale, a existat o creştere a numărului de pacienţi cu probleme de sănătatea mintală şi de abuz de alcool.

Situaţia din Grecia ar putea fi o tristă prefaţare a lucrurilor care vor urma în alte ţări cu sisteme similare de asistenţă socială şi de sănătate, care riscă şi ele să treacă prin momente dificile. Este cazul Ciprului, Portugaliei, Italiei şi Spaniei. Este de datoria guvernelor din aceste ţări să raţionalizeze resursele, să crească eficienţa şi să protejeze sănătatea cetăţenilor lor.

Dr. César Chelala este un consultant internaţional de sănătate publică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii