Sebastian Ghiţă, scăpat de mandatul de arestare mulţumită Adinei Florea

Fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă, actualmente aspirant la un post de europarlamentar din partea PRU, a fost scăpat de ultimul mandat de arestare emis pe numele său de către celebra secţie pentru investigarea magistraţilor. Mai exact, conform ziare.com, o anchetă deschisă de Adina Florea (cea pe care Tudorel Toader o voia şefă a DNA) l-a scăpat pe Ghiţă de mandat.

Potrivit sursei citate, Curtea de Apel Ploieşti explică detaliat de ce ancheta deschisă de procurorul Adina Florea de la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), în cazul lui Onea şi Negulescu, are legătură cu revocarea mandatului de arestare în cazul Ghiţă.

Mandatul anulat era emis în dosarul "Asesoft", în care fostul parlamentar este cercetat din februarie 2017 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire a unui grup infracţional organizat. Această speţă e încă în faza de urmărire penală la DNA Bucureşti, care a preluat cazul de la DNA Ploieşti.

Motivele judecătorilor

Potrivit Curţii de Apel Ploieşti, Negulescu şi Onea sunt cercetaţi pentru "o pluralitate de infracţiuni, constând în constituirea unui grup infracţional organizat, cercetare abuzivă cu referire la acte şi metode neconforme de investigare prin procedee probatorii denaturate, represiune nedreaptă, inducere în eroare a organelor judiciare, inclusiv în sensul utilizării aceloraşi martori, atât cu identitate reală, cât şi cu identitate protejată - chiar multiplă - ca principale mijloace preconstituite artificial cu scopul falsificării probelor care să ducă finalmente la arestarea inculpatului Ghiţă Sebastian, ceea ce s-a şi întâmplat".

Curtea de Apel Ploieşti mai arată că aceste aspecte, "la nivel de suspiciune sau motive verosimile de a bănui", "au compromis grav, decisiv şi în substanţa lor activităţile de urmărire penală desfăşurate în toate cauzele care îl vizau direct sau indirect pe inculpatul Ghiţă Sebastian, denumit Ţinta (cazurile nr. 218/P/2014, nr. 90/P/2015, nr. 308/P/2015, nr. 113/P/2016), inclusiv în dosarul penal numărul 110/P/2016 (dosarul Asesoft-n.red.), astfel că nu se justifica în mod legal nicio măsură preventivă, cu atât mai puţin cea privativă de libertate dispusă de judecătorii cărora le-au fost prezentate probe strânse într-o astfel de procedură".

Articolul integral poate fi citit aici.