Saudiţii aprobă găzduirea trupelor americane pe fondul amplificării tensiunilor cu Iranul

Regele saudit Salman bin Abdulaziz al Saud
Regele saudit Salman bin Abdulaziz al Saud (Getty Images)

Regele saudit Salman a aprobat găzduirea trupelor americane pentru prima dată de când dictatorul irakian Saddam Hussein a fost răsturnat de la putere în 2003. Cei doi aliaţi îşi amplifică cooperarea pe fondul intensificării tensiunilor cu Iranul, potrivit RFE/RL.

Oficialii saudiţi nu au dat multe detalii despre acord, însă înalt oficiali din domeniul apărării din Statele Unite au declarat pentru AP că un anumit număr de soldaţi şi sisteme de rachete Patriot au ajuns deja la baza aeriană Prince Sultan, situată la sud de Riad.

Soldaţii americani pregătesc baza pentru sosirea ulterior, în această vară, a unor avioane de luptă şi a unui număr suplimentar de trupe, a precizat un oficial american.

Comandamentul Central al armatei americane a declarat vineri că “mişcarea forţelor reprezintă un mijloc suplimentar de intimidare şi asigură abilitatea noastră de a ne apăra forţele şi interesele în regiune în faţa unor ameninţări urgente şi credibile”.

SUA are deja câteva baze în regiune şi a staţionat soldaţi pe teritoriul multor ţări arabe aliate, inclusiv Qatar, Bahrain şi Emiratele Arabe Unite.

Arabia Saudită condusă de musulmani suniţi este un aliat apropiat al SUA şi un rival al Iranului condus de şiiţi. La rândul său, Washingtonul îi consideră pe saudiţi drept o contrapondere puternică la influenţa iranienilor în regiune.

Prezenţa armatei americane în Arabia Saudită a durat 12 ani, începând cu Operaţiunea Desert Storm în 1991, în care o coaliţie condusă de SUA a respins invazia Kuweitului de către Irak.

Tensiunile dintre Teheran şi Washington s-au amplificat mult anul trecut, după ce preşedintele american Donald Trump a scos SUA din acordul nuclear JCPOA încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri şi, ulterior, a reimpus sancţiuni economice severe asupra multor sectoare iraniene, inclusiv industriile cruciale ale petrolului şi în domeniul financiar. Recent, Washingtonul a înăsprit sancţiunile şi a susţinut că urmăreşte să reducă la zero exporturile de petrol iranian.

Ca răspuns la sancţiunile americanilor, Teheranul a luat măsuri recente pentru a depăşi două limite impuse de JCPOA: una în ceea ce priveşte cantitatea de uraniu pe care o poate stoca şi una vizând gradul de puritate la care îşi poate îmbogăţi uraniul, crescând acest grad de la 3,67% la 4,5%. De asemenea, Iranul a ameninţat că intenţionează să crească gradul de puritate la 20%. Măsurile iranienilor au declanşat noi ameninţări din partea SUA privind aplicarea de noi sancţiuni.

Franţa, Germania şi Marea Britanie – care împreună cu Rusia şi China au rămas în acord – au încercat să salveze JCPOA şi au conceput un sistem financiar complicat pentru a oferi Teheranului o oarecare relaxare economică.

De asemenea, tensiunile au crescut şi mai mult în ultimele săptămâni din cauza unei serii de incidente periculoase în largul coastei Iranului, în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai strategice rute pentru transporturile comerciale maritime globale.

Iar vineri, Iranul a confiscat un petrolier operat de britanici în Ormuz şi pentru scurt timp a reţinut un alt petrolier ca răspuns la decizia Marinei Regale britanice de a confisca un petrolier iranian în largul coastei Gibraltarului în 4 iulie.

Tot vineri, Washingtonul a susţinut că a doborât o dronă iraniană care aparent ameninţa o navă de luptă americană ce naviga în Strâmtoarea Ormuz. Teheranul a negat incidentul.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe