Rovana Plumb, despre posibila spălare de bani la groapa de gunoi Glina: Nu pot să mă pronunţ. Garda de Mediu face verificări

Ministrul Mediului, Rovana Plumb a precizat joi, pentru Epoch Times, că nu se poate pronunţa cu privire la posibila spălare de bani de către mafia italiană în România, prin intermediul depozitului de deşeuri de la Glina, situat la periferia Capitalei, dar că reprezentanţii Gărzii de Mediu fac verificări, urmând ca până la sfârşitul lunii februarie să lanseze public un raport.

"Este în analiză, este în verificarea Gărzii de Mediu. Eu nu pot să mă pronunţ, nici da, nici nu, până când nu văd nişte documente şi un raport făcut de către specialişti. În momentul în care se termină raportul, vom face comunicarea publică, probabil că undeva în două sau trei săptămâni, pentru că mai sunt şi alte rapoarte în momentul de faţă care trebuie finalizate. Nu este numai groapa Glina în această situaţie", a explicat, pentru Epoch Times, ministrul Mediului.

Întrebată de un reporter Epoch Times care sunt locurile unde există probleme similare cu cele de la depozitul de deşeuri de la Glina, Rovana Plumb a răspuns că nu poate dezvălui aceste informaţii, pentru că "vor fi pregătiţi cei care vor şti că se va merge în control".

Declaraţiile ministrului Rovana Plumb au fost făcute în pauza seminarului "Situaţia gestionării deşeurilor în România. Stadiul curent şi măsuri necesare pentru asigurarea sustenabilităţii investiţiilor", eveniment la care a fost prezent şi vicepremierul Liviu Dragnea.

Totuşi, seminarul s-a desfăşurat cu uşile închise, mass-media neavând acces, cu toate că pe adresa redacţiei Epoch Times a fost trimisă invitaţia de participare şi agenda ministrului Liviu Dragnea din partea biroului de presă al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRT).

Ce au semnalat autorităţile legat de afacerile cu deşeuri din România ale mafiei italiene

În octombrie 2012, mass-media autohtonă a preluat informaţiile de postul de televiziune Euronews în legătură cu ancheta lansată de justiţia din Italia asupra posibilei spălări de bani de către mafia italiană în România, prin intermediul depozitului de deşeuri de la Glina, situat la periferia Bucureştiului.

După jumătatea lunii ianuarie a acestui an, Euronews a anunţat că cercetările autorităţilor italiene nu au avut succes în demonstrarea acestor fapte. Cu toate acestea, ancheta este în curs de desfăşurare în întreaga Italie şi în Europa.

Deşi metoda folosită pentru spălarea banilor murdari poate părea paradoxală, totuşi, procurorii italieni cred că "cea mai mare groapă de gunoi din Europa", aşa-zisa "Ochiul boului" de la Glina este locul unde sunt spălaţi banii unuia din cei care au fost cei mai puternici capi ai mafiei siciliene, fostul primar din Palermo Vito Ciancimino, decedat acum zece ani.

Scopul anchetei autorităţilor italiene este descoperirea persoanelor şi societăţilor cu care ar fi în afaceri fiul lui "Don Vito", pe nume Massimo Ciancimino, şi de a recupera bunurile materiale moştenite de acesta de la tatăl său, personaj legat de mafia siciliană, Cosa Nostra, mai exact de clanul corleonezilor.

Massimo Ciancimino, care este cercetat de autorităţile italiene, a acceptat să stea de vorbă cu un reporter Euronews, dar a negat că ar fi fost vreodată în România, aşa cum ar fi fost normal dacă ar fi dispus de o asemenea moştenire, sau că l-ar cunoaşte pe Victor Dombrovschi, managerul societăţii Ecorec care s-a ocupat de gestionarea deşeurilor de la Glina şi care potrivit justiţiei italiene ar avea legături cu fraţii italieni Pileri, aflaţi la conducerea unei alte companii din România.

Şi nu sunt decât câteva elemente dintr-o organizaţie mai vastă, crede Parchetul din Palermo. Codruţ Olaru, şeful DIICOT, a precizat pentru Euronews că această organizaţie colaborează cu justiţia italiană.

În ce-i priveşte pe anchetatorii italieni, se pare că au dificultăţi în a colabora cu omologii români, deşi aceştia îşi afişează bunăvoinţa, notează Euronews.

După cum a relatat în octombrie anul trecut cotidianul "La Repubblica", Parchetul din Roma continuă ancheta deschisă acum câţiva ani de magistraţii din Palermo şi continua să caute, inclusiv în România, patrimoniul acestui fost politician italian asociat cu mafia siciliană Cosa Nostra.

La Bucureşti, familia Ciancimino ar face afaceri cu unii parteneri români necunoscuţi, administrând depozitul de deşeuri de la Glina.

Garda Financiară italiană încearcă, de mai multe luni, să reconstruiască patrimoniul lui Vito Ciancimino, care a murit acum zece ani. Este vorba de un tezaur format din mari sume de bani ascunse în străinătate, un patrimoniu care ar fi rezultatul afacerilor făcute de familia Ciancimino în anii '80 cu mafia din Sicilia, bani care ar fi utilizaţi acum de fiul lui Vito, Massimo Ciancimino, notează cotidianul "La Repubblica".

Ministerul Mediului are în plan suspendarea importurilor deşeurilor periculoase în România

În România, afacerea cu gunoi este una extrem de bănoasă, înregistrând câştiguri de sute de miliarde de euro. Ţara noastră produce anual circa nouă milioane de tone de gunoi şi importă, totodată o serie de deşeuri dăunătoare mediului înconjurător, notează ziarul "Adevărul".

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara la jumătatea lunii ianuarie a acestui an, că vor fi luate măsuri pentru suspendarea importurilor deşeurilor periculoase pe teritoriul României.

"Săptămâna trecută am avut o investigaţie, lucrăm cu Poliţia şi cu Parchetul. În primul rând, toate aceste deşeuri care vin din aceste ţări sunt supuse unui regulament. Din păcate, nu s-a făcut nimic în ce priveşte trasabilitatea. Noi nu avem informaţii în ceea ce priveşte o procedură legată de aceste deşeuri toxice, cum se pot ele verifica, sunt anumite laboratoare. Vreau să vă spun că decizia mea este de a suspenda până rezolvăm această trasabilitate", a afirmat Rovana Plumb, în cadrul unei emisiuni difuzată de postul Antena 3.

Rovana Plumb a adăugat că "suntem sub o convenţie internaţională, Convenţia de la Basel. Ca să suspendăm aceste importuri procedăm la notificare, lucru pe care îl vom face. Este inadmisibil să se aducă toate aceste gunoaie care conţin deşeuri toxice şi să fie depozitate în România".

Ministrul a mai precizat că transportul de deşeuri între statele Uniunii Europene (UE) va fi liberalizat din anul 2015.

Referitor la depozitarea gunoaielor produse în ţara noastră, ministrul a afirmat că "suntem în acest moment în procedura pe grupul de lucru pentru a găsi cea mai bună variantă. România, în ce priveşte zona de management a deşeurilor, are o întârziere foarte mare. Am început în 2006 şi în momentul acesta suntem cu sistemul integrat de deşeuri la un procent de 10%".

Rovana Plumb a explicat, în cadrul emisiunii difuzate de postul de televiziune mai sus menţionat că lucrurile se mişcă destul de greu în ceea ce priveşte situaţia deşeurilor şi din cauza problemelor la nivelul sistemului informatic.

"Avem o problemă în ce priveşte sistemul informatic, pentru că nu există notificări care se transmit către Autoritatea de Mediu. Notificări nu primim să le putem cuantifica. Aceste lucruri nu se fac, se transmite doar când se încheie procedura, la 60 de tone şi eu nu am control pe toată această perioadă", a explicat ministrul Mediului.

Ce prevede Convenţia de la Basel

Potrivit site-ului Ministerului Mediului, în Convenţia de la Basel sunt stipulate o serie de reguli cu privire la transportul transfrontalier al deşeurilor. Prin aderarea României în ianuarie 1991 la această convenţie internaţională, ţara noastră s-a angajat să reducă sau să elimine efectele nocive cauzate de transportul peste hotare al deşeurilor periculoase şi să dezvolte o infrastructură prin care să monitorizeze importurile şi exporturile pesticidelor şi a altor substanţe dăunătoare oamenilor şi mediului.

Printre deşeurile care trebuie controlate, consemnate în Anexa 1 a Convenţiei de la Basel, se numără deşeurile din spitale, centre medicale şi clinici, rezultate din producerea şi prepararea produselor farmaceutice, medicamente, deşeurile provenite din utilizarea conservanţilor alimentari, din producerea şi utilizarea de solvenţi organici, cât şi din procesele industriale.

Conform Anexei 2 din Conveţia de la Basel, o monitorizare specială trebuie efectuată şi asupra deşeurilor care provin din gospodării, adică asupra reziduurile care rămân în urma incinerării acestora. Cea de-a treia Anexă a documentului face referire la substanţele şi deşeurile explozive, deşeurile solide sau lichide inflamabile şi cele care prezintă riscul supraîncălzirii sau care sunt otrăvitoare ori conţin toxine cunoscute sau suspectate că ar provoca boli oamenilor şi animalelor.