România şi problema certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de seră

”Instalaţiile industriale româneşti vor primi per ansamblu un volum de certificate care le va fi suficient până după 2050. Pentru 2015 avem 25 de milioane de certificate. Din veniturile pentru acestea, 29% se duc la Ministerul de Finanţe iar celelalte 70% ar trebui utilizate pentru finanţare”, a declarat Mihaela Roşu, şefa Serviciului de Schimbări Climatice din Ministerul Mediului într-o dezbatere organizată de Expert Forum. Eficacitatea principalului instrument al Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice, schema de comercializare a drepturilor de emisii, este însă periclitată de surplusul masiv ce există pe piaţă.

Principalul instrument al politicii climatice a UE, schema de comercializare de drepturi de emisii (EU Emissions Trading Scheme – ETS) suferă de un exces de ofertă de mai mult de două miliarde de certificate, iar numărul acesta sporeşte în fiecare zi, arată un raport Sandbag, care avertizează că acest surplus uriaş s-ar putea dubla până în 2020 dacă nu se iau măsuri de reechilibrare a cererii şi ofertei pe piaţă. Inflaţia de certificate poate duce la anularea scăderii emisiilor obţinute până acum.

România a acumulat şi ea un surplus de certificate, dar a căror valoare scade. Surplusul de certificate cumulat al instalaţiilor industriale din România este cel mai mare relativ la emisiile lor totale (92%). Totuşi, dat fiind că nu vor avea nevoie de niciun singur certificat înainte de 2050, sectoarele industriei româneşti nu vor avea niciun stimulent pentru decarbonizare, în ciuda faptului că UE are ca ţintă pentru acel an scăderea emisiilor cu 80-95%.

Pe de altă parte, pentru ţările cu venit scăzut precum România va fi constituit un fond dedicat necesităţilor investiţionale din domeniul energetic şi se va prelungi alocarea de certificate gratuite pentru producerea de energie electrică şi după 2020.

Alexandru Luta, reprezentantul think-tank-ului britanic Sandbag, a explicat în cadrul conferinţei organizate de EFOR că ETS-ul este un instrument care urmăreşte tranziţia eficientă a economiilor europene spre emisii reduse de carbon. El a atenţionat că acesta este acum în pericol de a deveni ”complet inutil şi neputincios pentru că preţul carbonului era în jur de 30 de euro, iar acum este în jur de 6 euro, cât preţul unei beri, iar cu acest preţ poţi achiziţiona o tonă de carbon”. În opinia sa, surplusul de certificate a creat distorsiuni şi a subminat stimulentele pentru decarbonizare, ca urmare trebuind indusă o penurie pe piaţă.

”S-a decis să se mute nişte certificate în 2019-2020. Aşa-numitul backloading insemna amânarea licitării a 900 de milioane de certificate ce urmau să fie puse pe piaţă pentru a preveni crahul pe piaţa de certificate”, a explicat Luta, care a avertizat însă că efectele acestei măsuri vor fi zero.

Pe de altă parte, el a precizat că România este pe locul trei în Europa la certificate acumulate neutilizate.

La rândul său, Niculae Havrileţ, şeful ANRE, a subliniat că în România producţia de energie electrică din surse fosile precum gaze naturale şi cărbune s-a redus semnificativ şi astfel s-a produs şi decarbonizarea. ”S-a înregistrat o scădere masivă a consumului de gaze naturale pentru producţia de energie electrică”, a mai spus oficialul.

Radu Dudău, preşedinte al think-tank-ului Energy Policy Group, a tras concluzia finală că ”România este pe un trend de scădere a emisiilor pentru că nu mai are industrie, dar vrem să mărim valoarea acestor certificate pentru că inflaţia de certificate nu ne ajută”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.